În familie, drumețiile cu un copil de cinci-șase ani nu sunt lucru ușor, mai ales când compania e asigurată doar de adulți iar întrebările de ce? sunt adesea justificate. Adevărul e că noi părinții ne dorim să mergem pe munte, iar pentru copii e benefic din multe puncte de vedere chiar dacă ei se opun uneori și e ok că o fac, în definitiv își exprimă sentimentele care nu trebuie să ne satisfacă orgoliul. În ultima vreme, Miruna spune de-acasă că ea nu vrea să meargă pe munte, dar în timpul sau după drumeție exclamă „mulțumesc mami și tati că m-ați adus aici!”. Cam așa funcționează relația cu muntele la vârsta aceasta 🙂

Dar uite că s-a întâmplat o drumeție perfectă în familie, datorată potecii predominant stâncoasă, continuu interactivă, traversată de numeroase pâraie, ce i-a menținut interesul Mirunei mai mult decât mi-aș fi putut imagina. Urcarea a mers șnur, cu priveliști spre vârfuri de 3000m, iar lacurile Suretta aflate la 2200m (Under- și Ober- Surettasee) sunt destul de spectaculoase înconjurate de împărăția stâncilor de toate mărimile.

...citește mai departe ↑