[Jurnal în mișcare 10’24] Sicilia. Din nou voluntar. Tot alergarea mă scoate din ceață

speranta regasire soare prin ceata

A fost atâta ceață pe vale în ultimele două săptămâni că am și uitat cum a început luna (cu lunga vacanță a Mirunei). Mini escapada din Sicilia pare deja îndepărtată, iar cea de Crăciun se cere pregătită. Între vacanțe se întâmplă doar job, școala și activitățile copilului, rutina de familie sau din gospodărie (ah, ultima chiar e pierdere de spirit și de timp…) și, din fericire, câte o ieșire pe munte. Când mai e și câte-un concurs, parcă se adaugă un tril monotonei melodii, iar alergarea, oricum mereu prezentă, își animă pasul. Altfel, când majoritatea încheie sezonul, mai sunt și unii ca mine care abia încep.

...citește mai departe ↑

Toamnă în canion: Rusenski Lom

Căutând sălbăticia într-o tură pe două roţi am ajuns din nou în canionul Rusenski Lom şi în Parcul Natural cu acelaşi nume pe care vecinii noştri bulgari îl au la sud de Dunăre, „peste gârlă” de Giurgiu. A ieşit o tură frumoasă, aşa cum sunt toate între prieteni, dar şi noi descoperiri despre lume şi noi înşine.

...citește mai departe ↑

Un gând roz din culorile toamnei

Din vopselele clasice şi pastelate de galben, arămiu, roşiatic ale toamnei, a curs şi un pic… de roz. Pe câmpurile unde iarba aşteaptă să guste prima brumă, pe sub pădurea ce îşi aşteaptă rândul la coafor (sau la frizer, după caz), pe lângă potecile ce uită praful verii, îşi fac loc, ca în fiecare an, flori firave, delicate, gătite ca de un bal diafan la care vor participa semeţe fără de şal pe umeri.

Vor cădea răpuse de frigul vreunei nopţi, de bruma rece a vreunei dimineţi, vor trimite alte surate în lumină când soarele va străluci cu putere în vreo zi, vor sta plecate sub prima zăpadă şi se vor dizolva subţiindu-şi culoarea până când nimic nu le mai trăda efemera existenţă.

Într-un fel sunt doar brânduşe de toamnă. Sau sunt parte din povestea naturii care ne aminteşte an de an câtă frumuseţe e în jurul nostru, câtă culoare, generozitate, câtă acceptare a mersului lucrurilor, câtă putere. Da, şi mai ales putere! Pe toate acestea le avem şi noi oamenii înăuntrul nostru şi spre deosebire de brânduşe, noi nu suntem robii unui singur anotimp.

branduse de toamna

...citește mai departe ↑

Primul soare, prima alergare

Aleea Kilometrovka, Pilse, Cehia

După ce ieri am vizitat fugar și la obiect Praga, subiect asupra căruia voi reveni (probabilitatea e destul de mare) cu poze și impresii, azi am planificat o mică tură de alergare. Pe la 12 am părăsit hotelul (sună de parcă aș fi făcut-o sub acoperire) și m-am întreptat către locul de muncă. Nu, nu muncesc duminica, dar de acolo am înțeles că începe un parc și o rută marcată pentru bicicliști și… alergători. Cerul avea câteva pete de albastru și undeva în depărtări, blocurile străluceau în soare. Mi-a mai crescut inima în piept, vă spun drept…

...citește mai departe ↑