Îmi amintesc cu drag de groaza cu care în copilărie povesteam seara la culcare despre strigoi și diavoli. Cel mai bun era ăla care înflorea povestea cu elemente noi, care inventa mai multe aventuri în cimitir decât numărul crucilor și care sădea frica suficient cât să se producă un soi de adrenalină și dependență. De unde veneau poveștile? Nu din cărți, nu din trei surse, ci din nevoia de groază, de a stăpâni groaza prin crearea ei. Dacă știi că poți fabrica groază, atunci toate chestiile care te îngrozesc devin mai puțin reale (cel puțin când ești copil).
Privind lucrurile din perspectiva asta, înțeleg că-mi plac filmele horror pentru modalitățile de-a inventa groaza. În realitate nimeni nu-și dorește o groază în carne și oase, nici măcar zombii, ei vor doar să se hrănească 🙂
p.s. N-am nici o stare vis-a-vis de sărbătoarea asta de Halloween, când am văzut cum se vând stive de dovleci pe la toate magazinele din Montreal doar pentru a fi sculptați, primul gând a fost: și noi făceam asta la țară cu toporul! Bucățele, bucățele ca să nu le stea porcilor hulpavi în gât.
Țăranul tot țăran, când trece noaptea pe lângă lanul de porumb unde foșnește ceva și noaptea-i neagră de abia zărește crengi negre profilate pe cer, știe sigur că ori e câinele vecinului ce mereu umblă dezlegat ori vreo broască, vreun arici.
n ai auzit, draga, ca e sarbatoare satanista :))))) cer nu stiu ce ong-uri interzicerea ei. vorba aia, in rest am rezolvat tot
Pana aici la mine in barlog nu s-a auzit! Doar ploaia pe acoperis se aude si-mi suna in cap… cu groaza 😀
M-am inspirat 🙂
Aici nu se sarbatoreste Halloween-ul, oamenii nu-si decoreaza casele, copii nu merg costumati cu colindul. Poate doar tinerii, adolescentii sa organizeze acasa petreceri costumate, sau poate sa fie diverse evenimente prin localuri… nu stiu, n-am participat niciodata la o astfel de petrecere. Nu stiu daca mi-ar placea, sau poate doar asa o sdata, din curiozitate.
Probabil ca sarbatoarea s-a nascut din nevoia de groaza, insa pe mine nu ma incata prea tare toata treaba asta.
Mai bine. In definitiv e doar o sarbatoare de consum, un prilej de distractie. Eu as vedea toamna mai degraba o sarbatoare a recoltei, cu festival, cu must, fructe, placinte, cu muzica, dans, costume daca-i musai 🙂
Episodul meu de groaza, cu ghilimele totusi, era in perioada ielelor, cand bunicii si oamenii de la tara povesteau de oameni rapiti ori strambati, schimonositi in seara de Iele. Ma amuzau teribil pana-ntr-un an cand cineva ma striga in curte, iar afara era noapte bezna si trecut de 12. Bunica a auzit si ea si am intepenit amandoua in camera de frica. Iluzie sau nu….mi-a ramas in amintire acele vremuri faine cand oamenii inca mai credeau in ursitori, iele si alte spirite.
In State se intrepatrund doua sarbatori, recolta si halloween-ul, fiind atat de apropriate americanii prefera sa le combine 🙂