meet the sun
Cad peste ape
cu braţele împreunate
Reiau căderea
până când toate algele
se dau la o parte
Mă scufund în nisipuri
cu ochi numai perle
Într-o mantie imensă
închid cuiburi de mierle
Acum sunt un vis.
Deschide-mi ochii
sub pleoape de iris
Nu-mi picura cu umbre de soare
tavanul de milă
peste patul de sare.
Eu – apă de mare sărată
îţi trec printre degete şi toată sarea
ţi-o dăruiesc în palme.
Eu – pădure întinsă şi rară
îmi las iarba înaltă să-ţi vindece
trecerea arsă de soare.
Eu – ochi blând de fiinţă inumană
mă cutremur ruşinat
sub mângâierea genelor tale.
Astfel sunt eu când te privesc pe furiş,
mă tot preschimb din idee-n-idee
până când mă las prinsă.
Mi-as lipi nasul de geam si as privi ploaia.
As sta asa
pana cand mi-ar ingheta obrajii si mi-ar amorti coatele pe pervaz.
M-as uita acolo si as pleca cu gandurile departe sa ma napadeasca (toate) tristetile.
Tu dormi
și peste ochii tăi închiși
nu îndrăznesc vreo lumină să sting.
Tu dormi
și palmei tale întinse
mi-e dorul mână s-o cuprind.
Tu dormi
și copiii doar în somn se sărută.
Dar copilul sunt eu
cu ochi mirați, de nou-născută.
când toate macaralele împart acelaşi unghi cu cerul
nu mă mai întreb ce caut aici.
când dintr-un pumn de pământ îmi trag bucuria
nu îl mai întreb dacă-i roditor.
când ştiu că vei fi pe-acel peron
nu mă mai grăbesc –
n-ai venit doar ca să m-aştepţi.
când petalele s-au oprit din zbor
ştiu că e timpul braţelor
să se arcuiască a ploaie
şi din întuneric să-mi şopteşti
dormi!