Eu – apă de mare sărată
îţi trec printre degete şi toată sarea
ţi-o dăruiesc în palme.
Eu – pădure întinsă şi rară
îmi las iarba înaltă să-ţi vindece
trecerea arsă de soare.
Eu – ochi blând de fiinţă inumană
mă cutremur ruşinat
sub mângâierea genelor tale.
Astfel sunt eu când te privesc pe furiş,
mă tot preschimb din idee-n-idee
până când mă las prinsă.
Foarte frumoase versuri! Imi plac mult de tot! 🙂
Foarte frumos!
Al doilea lucru, care-mi place nespus de mult astazi, dupa mesajul unui orb, vazut intr-un filmulet:1
It’s a beautiful day, but I can not see it.
Este o zi frumoasa, dar eu nu pot vedea asta.
Superb 🙂