Trei femei

Eu un trecator, ele un poem…

Azi am zărit pe treptele înalte ale unei case
trei femei.
Una fuma, una plângea, una privea.
Aveau ochi de mame,
ochi de femei din comunism,
ochi de femei care robotesc din zori în zori,
ochi fardați cu negru o dată la trei zile.

Două vorbeau o limbă necunoscută mie,
iar cea de-a treia plângea
ca-n toate plânsurile pământului.

...citește mai departe ↑

Între două maluri

Prin viaţă, mi-aş spune,
treci mai mult de unul singur,
oamenii
sunt făcuţi să curgă ca apele
de la sus la jos,
de la vâltoarea din munţi la adâncul din mări
de la secătuirile de sub soare
la freamătul strunit de sub sloiuri.

Oamenii? Nu,
mi-aş spune,
oamenii sunt făcuţi pentru

...citește mai departe ↑

Pagina 1234