Cum m-am întâlnit cu Fericirea

Am găsit fericirea ieri pe munte.

Am stat o vreme una lângă cealaltă, dar n-am avut curajul să o întreb de ce mă lasă să o văd, să-i stau alături. Pesemne mi-a ghicit gândurile pentru că am auzit-o şoptind:

Oamenii ar opri timpul în loc de-ar putea, dar nu s-ar opri pe sine. Eu alerg mai mereu după ei, însă ei nu stau locului nici o clipă…

Apus de soare în Bucegi

...citește mai departe ↑

Plimbare de noiembrie la Mălăieşti


Printre turele de tot felul un loc special îl ocupă cele lejere, de plimbare, în care nu te grăbeşti spre destinaţie şi în care e musai să rămâi să dormi la o cabană. Dacă la toate acestea adaugi şi faptul că n-ai fost încă la o anume cabană sau ai fost aşa de demult că mai vrei o dată, atunci Mălăieşti devine o destinaţie numai bună de un week-end de noiembrie când mai toată ţara moţăie sub un plafon aşezat de nori gri. Aveam să aflăm că deasupra norilor muntele se scălda în soare.

...citește mai departe ↑

La ceas de seară prin Piatra Craiului

Era ora 4 şi ceva după-amiaza când în Plaiul Foii se juca de-a ploaia, norii veneau încruntaţi dinspre Făgăraş, iar o mână de prieteni debarcau din loganul greu încercat de prostul drum dinspre Zărneşti (13 kilometri pentru ca e nevoie de o oră de răbdare în care e greu să-ţi ţii capul drept în maşină, asta dacă nu te ia somnul de la legănatul intensiv).

...citește mai departe ↑

Bucegii altfel: doar linişte şi primăvară


Sunt multe de spus despre aceasta tura, de aceea am scris un jurnal si pentru care un rezumat pe masura nu simt c-ar exista. Si da, in Bucegi poate fi pustiu si liniste, chiar incredibil de liniste. Si de frumos. Si asta fara sa ma gandesc la potecile nemarcate, la vaile si la crestele in care alpinistii descopera chipul nevazut al unui munte pe cat de umblat pe atat de bogat in daruire.

...citește mai departe ↑

Turul Clăbucetelor în alergare uşoară


După multe săptămâni se strânsese un dor de munte aproape nebun şi chiar dacă prognoza prevestea o duminică furtunoasă, aveam două opţiuni de evadare la munte. Am ales o tura de alergare prin Baiului cu Mike si Radu, o tura cu privelisti superbe si cu multe poteci prin padure pe unde ploaia ne-a tot urmarit, dar n-a reusit sa ne prinda 😀

...citește mai departe ↑

Pagina 12345