Mosaiculture a fost încă o expoziție-eveniment de care am putut să mă bucur la Grădina Botanică din Montreal (după fluturii zburând liberi). Cu toate că mi-au plăcut sculpturile vii din plante, aglomerația acelei zile plus tumultul următoarelor mi-a cam știrbit interesul de a relata câte ceva despre. Ceva însă m-a făcut să revin și acesta a fost ”Omul care a plantat copaci”….
O întâlnire specială pentru că am descoperit mai apoi o întreagă poveste despre acest Om și un film de animație plin de simboluri (și de premii) căci dincolo de a dedica o viață întreagă plantării de copaci în pustiu, este puterea de a fi perseverent și de sădi în fiecare zi ceva pentru visurile tale, pentru lucrurile în care crezi, pentru o menire pe care o atribui existenței tale fără a aștepta ceva în schimb.
După o povestire scrisă de Jean Giomo în 1953, o ecranizare-animație realizată de Frédéric Back în 1897.
Alte imagini de la Mosaiculture vor vorbi de la sine, unele creații au fost gigantice de-a dreptul, altele delicate și minuțios lucrate, iar în galeria de mai jos și-au găsit locul cam jumătate dintre ele, asta ca să vă faceți o idee despre amploarea expoziției (la o intrare de 25$ erau cozi imense și aleile Grădinii inundate de oameni – greu să faci o poză când ai 1.58 și vrei să te ridici deasupra capetelor unei mulțimi curioase…).
Super interesant!
E de admirat creativitatea, sunt adevarate opere de arta si sculpturile acestea din plante. Niste opere de arta mai deosebite. Si plus sunt plante vii, ceea ce este si mai interesant. Eu am vazut ceva asemenator aici, dar facute din lamai si portocale, numai ca erau culese, desigur.
Din cate stiu expozitia are loc in fiecare an si nu doar in Montreal, iar creatiile rezista cam trei luni. De la fata locului pot spune ca instalatia de apa era pe undeva prin interiorul lor si daca te uitai atent uneori picura apa din… exponate. Asta ca sa nu-si imagineze careva ca sunt udate cu furtunul 😀
La Gradina Botanica din Montreal este o adevarata industrie turistica, insa beneficiile sunt mult mai mari de atat vizand educatia si arta.
Bonus au si niste gradini de zarzavaturi trasnet 😀
Frumoasă postarea asta. Mi-a sărit în ochi în a 3-a fotografie simbolul cu trei spirale, Triskelionul („cele trei picioare”). Eu îl cunosc ca pe un simbol celtic care simbolizează dorința de progres și căutarea permanentă a unei lumi mai bune. Cam așa te văd eu pe tine prin blogul tău.
Am remarcat și schimbarea la față a blogului. Îmi place foarte mult. M-ai dat gata cu semnătura de final. Felicitări!
Mosaiculture un eveniment adevărat!
Multumesc Corina pentru aceste randuri, le iau ca pe un feedback personal, dar si ca pe o multumire ca reusesc sa daruiesc si altora clipe frumoase, interesante exact asa cum a fost si aceasta expozitie pe care in ziua aceea, de la atata cladura si aglomeratie n-am apreciat-o cum se cuvine, dar mai apoi am inceput a intelege adevarata ei valoare.
A fost multa simbolista acolo, sunt sigura ca fiecare sculptura din cele gigantice a avut o poveste, iar eu n-am descifrat decat o mica parte.
vorba ta, daca as fi auzit nu m ar fi tentat dar dupa ce am deschis pozele…imi place 🙂 mie mi au placut caii, poza 11 (copacul) si copacul cu pasari, din piscina
De la fata locului copacul din pasari era chiar spectaculos. Si mare.
Dar chiar sunt frumoase! Şi înţeleg ce spui, aglomeraţia tinde să ne distragă atenţia de la ce e esenţial. Dar mă bucur mult că ai scris totuşi, aşa chiar mi-ai făcut şi mie şi altora o bucurie!
Din pricina aglomeratiei si inca pe o vreme oribila nu mi-a placut Praga. N-am mai avut loc s-o simt… Oarecum si aici era la fel, de multe ori nu puteam ajunge nici la panoul pe care scria informatii despre tara creatorilor, numele sau mesajul creatiei… Noroc ca fiind asa mari se gasea un loc mai de departe de unde sa pot face poze.
A fost o expozitie interesanta si cumva demna de Canada: in lipsa unei zestre istorice consistente se compenseaza prin expozitii si festivaluri.