Obisnuinta
O privesc si ea ma priveste. Cat timp voi trai eu, vei trai si tu ii spun… Ea se simte flatata ca o privesc cald si ii daruiesc zilele. Ea e doar… o boala.
meet the sun
O privesc si ea ma priveste. Cat timp voi trai eu, vei trai si tu ii spun… Ea se simte flatata ca o privesc cald si ii daruiesc zilele. Ea e doar… o boala.
Nu ma privi, ma sting
ma urlu-n mine, ma resping
Las cercul sa ma-nchida-n mine
Aprilie-a murit.
Asteapta-ma-n Aprilie!
Imi amintesc de tot ce las in urma si desprinderea rupe cu dintii din mine. Ma simt pustiita, seaca, umila. Ma simt bolnava si nu indeajuns de bolnava. Mi-as dori ca durerea asta de cap sa ma faca intr-adevar sa plesnesc, iar durerea din piept sa ma prabuseasca intr-adevar inauntru-mi! Nimic nu se intampla… chinul se taraste si el pe langa mine, ma priveste cu sila si cu dispret: nici tu nu esti pe masura mea!
n-am mai zburat demult… nu mai simt vantul
aripi au secat
ratacindu-mi trupul
nori n-au mai vegheat
asupra furtunii
nimic n-a mai plans
sub razele lunii
in bratele tale
am murit lent
incercand sa respir, sa ma iert..
Cel mai des simt doua bile mari, de metal greu, ce se rostogolesc dintr-o parte in alta la cea mai mica miscare a capului.
O menghina imensa imi cuprinde tamplele si strange si strange insa niciodata nu termina de strans…