e mica, nebanuita,
tulpina ii e inalta cat sa prinda cele doua frunze,
asteapta la marginea luminata a cararii tale sa infloreasca pentru o dimineata doar
cand ultima raza calda a unei toamne tarzii va topi usor acoperamantul de bruma al frunzelor din jurul ei…
cateodata, toamna tarziu, cateva zile cu soare fac campul sa invie naiv de sub frunzele-morminte si sa izbucneasca intr-un entuziasm de frageda iarba, iar floricele mici si viu colorate sa apara pentru cateva ore, poate cateva zile, pana cand frigul si bruma sa le acopere firesc si sa le inghete pentru totdeauna.
acesta este un miracol.