Am să vă pun un filmuleț ce… (nu pot să mai scriu că se lasă cu lacrimi și azi am conturat ochii cu un dermatograf prost…)
Știu c-o să vă placă. Și mie mi-a plăcut odată. L-am primit. Încă îmi place. Mă definește oarecum speranța ce nu-mi moare…
drag de munte, flori de câmp, jurnal pentru mai târziu
ma ce fain. si el trebuia sa continue cu „asl pls” =)) =)) =)) =))
ptiu ptiu
ce insensibil pot sa fiu
eu cred ca tipa doar si-a imaginat toate astea… desi povestea il scoate in evidenta pe El ca personaj principal…
Oricum ar fi, clar m-a binedispus si pe mine filmuletul…desi previzibil de la un punct , nu inseamna ca nu cade bine sa il mai vezi din cand in cand
Ma intreb ce ar fi facut el, daca tipa nu ar fi reaparut 😉 Probabil ca ar fi suferit in continuare.
Asa cum se prezinta situatia, este un fel de „mura in gura”, totusi. Iti doresti ceva, dar nu faci nimic pentru asta. De obicei, in viata nimic nu este simplu si norocul si-l mai face si omul. Daca nu suntem multumiti de situatia noastra o parte din vina ne apartine, in cele mai multe cazuri.
Dar sa nu stric happy-end-ul acesta. Oamenii care strica un happy-end trebuie pedepsiti :))
Kya, in timp ce iti citeam raspunsul, imi veneau si replicile insa cum am citit ultima fraza mi-a venit sa rad si-am renuntat la ele…
Nu, n-ar trebui pedepsiti, un happy-end e un happy-end!
Daca cineva il poate strica, atunci era oricum un happy-end naspa! 🙂
P.S. Tipul e cam bleg, dar cu un pic de ajutor afla ca trebuie sa alergi macar pana in statie ca sa prinzi autobuzul…
oooooooooooooooooofffffff…rutina asta,n-am rabdare sa o diger si la altii:(
Rutina inseamna de fapt banalizarea lucrurilor care altadata au contat… Nu putem spera mereu la ceva nou. Cu cat cautam mai des ceva nou cu atat capacitatea nostra de a invechi lucrurile creste si astfel frecventa nemultumirilor va creste si ea… Sigur, monezile au doua fetze si in cazul asta, dar uneori cred ca e bine sa ne oprim in loc si sa pretuim clipa chiar daca ne pare a fi una banala, repetata, repetabila…
Foarte fain filmul! Degeaba ne dam cu totii tari acum, cred ca fiecare a trecut printr-un moment in care nu a indraznit mai mult oleaca… E drept ca el nu e unul din cei indrazneti dar filmul e superb si iti intra exact acolo unde trebuie. Iti aduci aminte si de momentele mai timide pe care le-ai avut in orice imprejurare, nu numai in dragoste…
Foarte adevarat, Teo, sunt momente cand nu lipsa curajului ne tine in loc ci a sperantei…