am alergat

Tehomir - pe deal

Am alergat din o mie de motive („… cu o mie de picioare alergand oriunde” N.S.) la care m-am gandit ca orice om cu ganduri cand am inceput usor-usor sa intru in ritm. Alergarea nu e un act social, nu e un moment romantic, nu e un job. Nu e o modalitate sa asculti muzica, sa-ti arati picioarele, pletele in vant, forma ta excelenta (sic!) sau ultimul echipament achizitionat.

Am alergat dupa un program anume, cu o tehnica in faza de acomodare, cu un ritm reglat, crescand pana intr-un punct anume, de unde mentii si mentii pana cand incepi incetinerea, organismul trebuie antrenat, trebuie lasat sa accepte ideea ca deocamdata el e ala zbarcitu’ la care spiritul tanar scoate limba, batjocoritor.

Am alergat ca-mi place sa alerg si mai ales pentru ca limitele s-au plictisit singure, de-atata timp neatinse. Si pot sa duc, mama cat mai pot sa duc! In prima zi eram transpirata, suflam greu, in ziua doi deja era ok, a treia oara nici ca ziceai c-am alergat atata! La sfarsit insa (sa nu ma certati!… macar de data asta) am incalcat putin regulile si in loc sa ma opresc dupa cele 12 statii – un numar prizonier intre 11 si 13 – am mai continuat cu 3 sprinturi de cate 50m pe putin si nu se compara nimic cu viteza, cu propria-ti viteza!

Am alergat si-as tot alerga… caci picioarele nu-mi privesc peste umar.

Daca as putea avea un viciu, as sarbatori. Daca as putea uri, as uri. Dar eu pot sa alerg si… alerg.

Pentru fiecare zi in care ma trezesc, pentru bucuria fiecarei trepte pe care o pot urca, pentru podul ala de la Unirea pe care inca il mai trec, pentru acel Have you ever seen the rain care aleator prinde randul de prea multe ori in casti… pentru orasul acesta frumos cand e redus la tacere.

Oh, da… am vazut ploaia… o vad. N-as vrea sa se mai opreasca. Se opreste ea singura… sub aratatorul versat al soarelui. Pamantul si norii lui se invartesc dupa soare cu noi cu tot rotindu-ne in jurul propriului nostru soare. Noaptea e doar fata nevazuta a lunii.

Am alergat pentru ca intr-o zi va veni acel pas care ma va desprinde…

P.S. Pssst! Tot neoficial: am urcat treptele – pe toate 😉 – pe toate din seara asta, desigur.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *