Imi place sa calatoresc si sa ma intorc cu impresii din calatoriile mele. Sa vorbesc mult, entuziasmata. Cateodata insa imi place sa ascult cuminte dialogurile celorlalti 😉
Am intalnit pe cineva care afima ca…
Eu nu sunt Nichita I – Radu Tudor Ciornei
„Într-o zi
îti voi săruta
talpa piciorului
Nu te sfii
calcă
apăsat
înainte de fiecare pas
te voi săruta
din nou
din nou
din nou…”
iar raspunsul a venit de la Vasile Munteanu in alta tonalitate, din alta sfera:
„taci talpă, nu-mi pocni auzul
cu vise prin pământul care-l calci
despică-ţi degetele, fă-ţi din ele cleşti:
să-noţi prin balele acestor raci”
Bineinteles Nichita – Poem (caci de aici a pornit totul),
„Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?…”
Surse agonia.ro.
Cu alte cuvinte, calatoriile pot fi interesante si datorita contrastelor. Dintre noi si ei, dintre ei si ei, dintre noi si noi.