open mind
Sange fara raspuns,
o, de-ar fi liniste, cat de bine s-ar auzi
ciuta calcand prin moarte.
Articole în categoria Umane… visuri și iluzii
Sunt o fire boemă și naivă închisă într-un turn pragmatic. Știu tot ce e de știut și totuși îmi permit să visez și să prind aripi.
Aripi de Sticla
Am escaladat bordura si am mers asa zeci de metri pe coama ei, intr-un echilibru perfect, iar tocurile inalte n-au facut decat sa fie si mai multa siguranta in pasii mei si-am refuzat sa mai privesc in jos ci doar inainte. Intr-un echilibru perfect am mers pe inchipuita sarma, iar luminile ce ma orbeau erau de fapt morile de vant ale lui Quijote si prin urmare le-am infruntat…
pulbere
Nu mai intreb nimic.
Am inteles
din desteptare tot.
In oglinda mea
pentru un singur chip
si pentru aceeasi ochi
mai e un loc.
Ma doare mana asta intinsa,
Rana ramasa deschisa,
Orele tale tarzii
din noptile mele-adormite,
Semnul de carte asezat potrivit,
Starea de moarte,
Gandul ca m-ai pustiit.
Nu te mai caut.
Astept de la pietre
soptirea trecerii tale.
Nu mai exista
cale, cuvinte,
intoarcere.
Mainile
Tu, aripa mea stanga
Eu, aripa ta dreapta
De ne vom inalta
Sa-mi pastrezi strans mana
intr-a ta.
fantezie
– Ha! N-ai sa ma prinzi! Eu sunt mai vioaie! – Ba eu! – Ba nu! N-ai cum! – Hm… – Hai mai bine sa alergam! – Hai! Talpi goale prin nisip. Nisipul arde. – Hai sa spargem pietre acum! Sa gasim in ele aur. Sau mai bine sa vedem nepatrunsul nealterat, neprafuit. Sa luceasca …
Dimineti
Am visat un lac. Superb. Sub o padure cuprinsa de toamna. Si toate culorile se oglindeau, se rasfangeau, se inmulteau parca. Ma invadau. Toate… Eu purtam ceva albastru, de voal, stil indian… ceva care ma lasa sa alerg pe poteca ingusta doar cat doua talpi alaturate. Alergam, ma opream, alergam. Priveam lacul si mi se …
Masti
urc trepte tot mai inalte
peste adancuri tot mai adanci
catre lumini tot mai straine
cu pasi tot mai mici si mai mici
nu merg catre ceva anume
ma ratacesc intr-un singur sens
umbrele ma urmaresc inainte
urmele se topesc, se topesc…