Cea mai frumoasă dintre păsări mâncând din cel din urmă măr.
Poate că nu e EA cea mai frumoasă,
poate că nu e cel din urmă EL,
dar săracă e inima celui ce caută neobosit
frumuseții știrbire…
O pasăre mică și gri e totuna păunului,
puiul asemenea corbului,
vulturul asemenea… vulturului.
Deosebirile sunt doar între oameni:
aceia ce se întreabă de-au privit în direcția potrivită când nu privesc în pământ
și-aceia ce nu caută deslușire în taina unei păsări zburând.
Superba poezie. Bravo
@Andreea: n-am scris-o ca pe o poezie (poate doar forma de pe blog sugereaza asta), insa cred ca am gandit-o ca pe una. Ma bucur ca ti-a placut.
Chiar daca nu ti-ai dorit-o a fi poezie, asta ti-a iesit si inca una frumoasa! Felicitari!
O seara frumoasa!
@Nea Costache: multumesc!
@diverse: sunt o mare norocoasa ca am privit inspre gradina si marul acela. Pur si simplu a fost o clipa magica. Am incercat sa fac si alte fotografii, dar pasarea a zburat. Doar de aceea se numeste clipa…
Ce frumoasa este fotografia! 🙂