Mă trezesc într-o zi de joi (absolut banală până la momentul t mic) cu domnu’ A. făcându-mi o propunere… bulversantă.
Fără explicaţii şi pe un ton serios, cerinţele încep a curge:
– ia scrie si tu o poezie
– vreau sa fie pe tema: speranta / pace in lume si sa fie la persoana I sau a II-a plural
– deadline: saptamana asta
– si trebuie sa aiba minim 100 de silabe
– si nu e obligatoriu sa aiba rima
– dar sa aibe o structura…
Să vedem ce a ieşit după vreo juma de oră:
Omul care aduce pacea
Pe umăr ducea sacii legaţi
cu o sfoară de lână
Urca încet cu paşi apăsaţi
Şi haina-i atârna în ţărână.
Ne-am oprit să-ntrebăm de potecă
Şi bătrânul ne-a oprit la o vorbă
Era blândă şi calmă, şoptită
Şi ne-am strâns împrejuru-i o sută.
Ne-a vorbit de poverile lumii
De dureri neştiute, de vise
De poveştile noastre ascunse
De orgolii în lupte pierdute.
Când la pas am pornit laolaltă
Sacii i-am împărţit între noi
Bătrânu’-şi păstra sfoara în mână
Şi paşii îi-erau mai uşori.
La casa bătrână ne-a spus
Că doar până aici îi ajunge
La picioare sacii i-am pus
Şi l-am rugat să i ducem şi-n curte.
Atunci ne-a privit pe fiecare
Cu blândeţea lumii deodată:
„- Doar sfoara-i a mea,
Povara aţi dus-o voi toată!
E pacea într-nsa, de aceea e grea,
dar un umăr avem toţi pentru ea!”
Nu ştiu dacă vouă vă place, dar dumnealui nu i-a plăcut. N-a trecut de cerinţe. Mai încerc, mai ales că am primit informaţii ultrasecrete despre ce ar trebui să facă poezia asta. Deocamdată asta e tot ce pot spune 😀
Mie mi-a placut, pot spune, dar o astept si pe cea multumitoare…
Mi-a placut, chiar daca nu e la persoana I sau la a II (PLURAL) in intregime.
Abia astept sa te vad la treaba, cu urmatoarea incercare. Acum ca ai primit si sugestii/informatii, ma astept la ceva mult mai frumos. Evident, cel putin la fel de bine structurat. Bafta!
Eu cred ca trebuia sa incerci cam asa:
Nu stiu daca are NOIma,
Nici macar daca-i neVOIe
Dar incerc sa-i pun o rima,
SPERAND sa iasa-o poezie.
……………….
Din NOIanul de multime
Observ doar un VOIajor,
Ce tot povestea la lume
SPERAND ca-i va fi usor.
……………….
Prin guNOIul ce-nconjoara
Globul precum un conVOI,
Tragea SPERANTA c-o sa moara
Doar in PACE, nu-n razboi.
Am indeplinit cerinta aia cu persoana I si a II-a plural, nu crezi???
Si aia cu SPERANTA/PACEA.
:))
Mie mi-a placut poezia ta. Foarte mult.
@Nico: acum ca stiu si pentru ce-i trebuie… sunt de acord ca nu e cea mai nimerita propunere, asa ca… mai muncim!
@Claudiu: se pare ca temele pentru acasa starnesc interesul dupa ce trece vremea scolii 🙂 Foarte interesant jocul de NOI-VOI
@Shaman: multumesc, poate te incumeti si tu la o mica tema pe ciorna 😀 Vorba ceea de demult – daca iese bine o trecem pe caietul de curat.
Pacea chiar e foarte buna! Mie imi place cum suna! Toti trebuie sa avem un umar pentru ea! Chiar si o mana de ajutor! 🙂
Iata ca inspiratia mi-a zis sa ma ridic de pe locul ei (ca nu pot spune „m-a lovit” :D) si am asternut vreo 3 (sute si ceva de) silabe. Le-am pus la mine pe blog, ca era prea lung pentru a se numi comentariu. Poate se-arunca un ochi in mare (atentie, casca si costumul de baie obligatorii :)) ).
https://arascabenii.wordpress.com/2011/04/09/calmi-in-nefiinta-pura/