Voalul coboara peste chip
doar ca zborul lui numit cadere
sa fie intrerupt
si dat la o parte,
dat la o parte de pe masca
si fardul tresare
si sare
pana ramane totul
in doua culori.
Alb.
O tigara stinsa
inca mai fumega
intr-un apus spre care
intorc spatele
cuprinzandu-l intre maini.
Apoi… rar,
las padurile soptind
cararilor las piatra
si mai rar
gandurilor fapte
valurilor… barca?
Mult mai rar –
cerurilor ruga.
Ruga si sfiala.
Plans si ruga.