Galben de negru

nu stiu cand urc
stiu doar cand e timpul sa cobor.

ma opresc nemiscata
cand secundele alearga in jurul meu.

soarele cade fara zgomot
si ploua peste mine rece
in fata usilor fara chei.

adevarata culoare
nu exista
cand lumina ne descompune
sufletele.

din intinderea toata
aleg doar un punct.
cel pe care vie
n-as putea sa-l ajung.

...citește mai departe ↑

Ultima noapte

Mana ei imi atarna cumva pe frunte
incat puteam simti gandurile cum se zbat
ironice sub tampla
si-n insomnie beat
priveam prin intuneric la gura ce respira
si-mi colora prin aer un parfum bizar
ma-ntrebam in adancire
daca ma simte oare
si langa ea ma cere
ca umbra un hoinar…

Mana ei imi aluneca din cand in cand pe frunte
incat sa simt cumva c-o pierd
o surprindeam uimit si disperat
ca sa ma regasesc intr-un tarziu uitat
sub un tavan
acelasi umed si imaculat.

A fost ultima noapte in doi
caci in zori a plecat somnoroasa
si eu voiam sa ma inec intr-un somn
incat ea sa ma planga cand pleaca.

...citește mai departe ↑

A little drop from inside

Fereastra plange in locul meu sub ploaie.
Pe chipul ei picaturile
se impletesc,
se unesc,
aluneca impreuna.
Apoi devine cea mai frumoasa
intre ochii mei si luminile artificiale
ale noptii.

Cu palmele intinse
incerc sa-i trimit jertfa
sufletul meu uscat si cald
de dincoace.
Nu primesc in schimb decat o clipa rece,
un nor firav de abur ce se-ntinde
si-o granita de netrecut
dincolo.

Din degetele mele
plansul nu inceteaza niciodata,
iar lacrimile curg mereu in sus
spre inima.

...citește mai departe ↑

lullaby

sunt eu cand te confunzi,
sunt tu cand nu m-ajungi
sunt doar eu cand plangi.

sunt tu cand treci si
esti eu cand ramai
esti doar tu cand ma stingi.

Caderea aceasta
in mirare si firesc
ne amesteca
si vom fi acelasi
cand in brate te strangi.

hai nu fii trist!
lasa-mi iluziile tale,
arunca-mi intunericul tau,
sub degetele mele nevazute
inchide ochii tai peste griji…

ssssttt!
sunt aici pana vei adormi
sunt tu cand nu vei mai fi.

...citește mai departe ↑

moments in time

Fluturii de noapte sunt tacuti.
Aripile lor nu fosnesc
nici cat razele lunii.

Doar unul ti s-a asezat in palma
si-n palma cum iti sta cu inima deschisa
te imbie tainic, fara teama, sa-l privesti
tu nu respiri,
nu mai clipesti,
nimic!

Nimic din ce l-ar face sa tresara!
Si umbrele vi se prefac incet, incet
in piatra.

Dar trece noaptea care va ascunde
iar pentru fluturii de noapte, noaptea-i zi
tu – nu-l mai poti elibera,
el – nu mai vrea sa zboare
si peste amandoi se-ntinde
o clipa de-asteptare…

Celor peste care a coborat in taina Linistea…
Celor care nu mai au timp sa astepte Imbratisarile…

...citește mai departe ↑