Rupe-mă ca pe o coajă de pâine rotundă
să-ţi simt nerăbdarea flămândă
până când
ajunge-mi la inimă.
Spune-mi, cum e?
E arsă de vatră?
Are parfumul pur
de pâine neagră?
Sau albă cum n-ai văzut
vreodată?
Spune-mi, cum e?
Te sperie firimiturile cum cad?
Te arde miezul ei necopt?
Prin aburii de ceaţă rară
Nu spui nimic.
Când pleci, închide-mă la loc…
Dragostea, eterna sursa de inspiratie! 🙂
Superb! Felicitari!
@Cristi: inspiratie, expiratie, transpiratie… de toate. Dragostea se mananca cu de toate si nu ingrasa 😀
@Mircea: multumesc
Superb!
Din păcate, finalul e doar in povești așa. Mi-e că nu te inchide la loc cand pleacă, ci te lasă și deschisă, și goală pe dinăuntru. Cel puțin, pentru o perioadă. Ce crud(ă) e… 🙁
E mai mult o rugaminte, Claudiu. Initial am scris „lipeste-ma la loc” caci n-ar fi de-ajuns doar sa inchida…
Îmi place finalul, se închide ca un cerc, mi-aş permite o sugestie: o reformulare aici – „până când
ajunge-mi la inimă” (cred că un simplu „îmi vei ajunge la inimă” nu deteriorează mesajul poemului.
Gânduri bune la ceas de seară!
@Cristian: Multumesc de vizita si de sugestie. Ma onoreaza cand vine de la un maestru.
O seara buna si voua 😉
„Când pleci, închide-mă la loc…”
În inima ta mare şi caldă
🙂
Mi-ai facut pofta de paine calda, de poezie… Multumesc!
@Costea, Laura: trebuie sa recunoastem ca nu se pot compara multe lucruri cu o paine calda rupta in doua… sau in trei, in patru…
Eu nu mai mananc paine de 10 ani :((((((((
Superba…
@Laura: pai in cazul asta n-as vrea sa „cazi in pacatul poftei”. Sincer, si eu mananc putina paine, dar daca m-as nimeri acasa cand face mama paine pe vatra la cuptor, as da navala :”>
N-am cum sa cad inb pacat, desi mi-e pofta de mor, pentru ca am o vointa de neinduplecat! Da, painea pe vatra e inconfundabila! Desi s-au facut acum si cuptorasele alea cu care poti face si acasa, masini de facut paine cica despre care am auzit numai lucruri bune. Dar nu, nu voi cumpara! 🙂
Eu am mancat paine facuta la aparat din-ala, nu e rea, dar nu se compara cu painea facuta la tara, framantata mai rudimentar un pic… Iti spun ca ar fi foarte greu sa rezisti tentatiei (eu mereu spun ca aia nu e paine, e cel mai bun cozonac).
Pe de alta parte o vointa puternica e de admirat!