Iezer, viscol cu ochii-n soare pe Văcarea cea lungă
Număr puține ture de iarnă, iar dintre acestea și mai puține sunt cele în care am petrecut noaptea pe munte, și nu la adăpostul (aproape) călduros al vreunei cabane, ci la refugiu sau cort. E încă un soi de vis neîmplinit acela de a dormi la cort în zăpadă… În tura de față am reușit să-mi dorm abia a patra noapte într-un refugiu și, cu toate că sunt friguroasă și mă cam dărâmă rucsacul cu toate cele, mă regăsesc cel mai mult în experiențele de acest gen.
