Spaţii goale… când la munte plouă
E vineri aproape seară. Pentru unii week-end-ul a început deja, pentru alţii la orizont sunt planuri fără contur. Încă la muncă. Soarele intră pe geam, lumea trage jaluzelele în calea lui, eu îl vreau! Niciodată nu e destul soare…
La muntee… plouă. Scenariul e acelaşi de vreo 2-3 săptămâni încoace. Şi dacă vrei să faci o anumită tură, te încurcă evident. Poate doar “voia întâmplării” să aibă efect, dar nu poţi face asta cu bună ştiinţă. Nu că aş fugi de o ploaie două în rafale sau de o furtună cu spume sau de un spectacol de lumini cu fulgere şi tunete că dacă te nimeresc pe traseu e ok, dar dacă te-ai dus cu bună ştiinţă în mijlocul lor, nu mai e.
