Spaţii goale

Macin. Pasari solitare. Alb-negru
E vineri aproape seară. Pentru unii week-end-ul a început deja, pentru alţii la orizont sunt planuri fără contur. Încă la muncă. Soarele intră pe geam, lumea trage jaluzelele în calea lui, eu îl vreau! Niciodată nu e destul soare…
La muntee… plouă. Scenariul e acelaşi de vreo 2-3 săptămâni încoace. Şi dacă vrei să faci o anumită tură, te încurcă evident. Poate doar “voia întâmplării” să aibă efect, dar nu poţi face asta cu bună ştiinţă. Nu că aş fugi de o ploaie două în rafale sau de o furtună cu spume sau de un spectacol de lumini cu fulgere şi tunete că dacă te nimeresc pe traseu e ok, dar dacă te-ai dus cu bună ştiinţă în mijlocul lor, nu mai e.

...citește mai departe ↑

Vineri, 3

Nu știu cum am reușit azi să mă trezesc și să merg, după o amânare de două săptămâni, la doctor. Proastă inspirație! Aleg Spitalul Universitar, mă prezint la ambulatoriu, am trimitere, am analizele gata, recepționera e drăguță, iar “înainte pe hol și la dreapta” e destul de simplu de îndeplinit. Doctorul mă poate primi după

...citește mai departe ↑

Vinerea

soarele-apune şi încă nu e mâine răsfoiesc amintiri dragi cât încă e azi sunt aici şi totuşi cu tine visele-mi urcă spre creste senine p.s. pentru unii dintre noi săptămâna de-abia acum începe. tură frumoasă, se-anunţă vreme bună 😉

...citește mai departe ↑

Pagina 123