Articole cu tag-ul: tura solitara

Jurnale de munte și călătorie, colecție de flori pe culori, versuri, povești reale sau închipuite. Un blog despre oameni și frumusețea lumii.

Mittlerspitz și primele zade galbene

2025-10-26 · MUNTE · 4 comentarii ·
Mittlerspitz alergare montana

După fiecare perioadă petrecută în România, reintrarea în ritmul vieții din Elveția e anevoioasă. Nu că ar fi ceva deosebit, rutina cu job în timpul săptămânii și munte în weekend e bătută în cuie încă de când locuiam în Brașov, dar există o lentoare greu suportabilă. O indecizie continuă. O lipsă de chef. Un „ceva” care se repetă de fiecare dată și care afectează inclusiv „unde mergem?”. Dar când e ultimul weekend cu vreme bună și timpul frunzelor galbene, ne urnim ca familie: ai mei pe un munte, eu pe cel de vizavi – Mittlerspitz.

...citește mai departe ↑

Gonzen, un pisc la Valea Rinului

2024-05-24 · MUNTE · 7 comentarii ·
Valea Rinului Gonzen papadii pe munte

Am observat acest vârf încă de la primele drumuri pe Valea Rinului pentru că, fie iarnă sau vară, zici că stă cu nasul pe sus în colțul văii, ajutat și de peretele de stâncă cu care grupa Churfirsten (Werdenberg) se termină brusc.

În familie, a fost weekend-ul Gonzen pentru că sâmbătă l-a urcat Andrei, iar duminică eu, motivată și de poze, dar și de concursul vertical ce se apropie și pentru care am ales să mă pregătesc cu ture pe sufletul meu, adică pe munte.

...citește mai departe ↑

O fugă de iarnă la lacurile din Alpstein

2024-03-07 · MUNTE · 8 comentarii ·
Alpstein running lacuri

Drept Mărțișor, mi-am împletit un șnur din drumeție și alergare, combinația mea favorită de umblat pe munte când sunt singură. Sau aproape singură. Motivația a pornit de la dorința de a vedea lacurile din Alpstein iarna, Sämtisersee și Fählensee, două din cele trei, pornind de la o simplă curiozitate, or fi înghețate sau nu, pe un traseu care știam că poate ocoli zonele de risc, pe munți fiind încă zăpadă destul de haotic distribuită. A ieșit nesperat de bine, mai ales că între timp a nins și povestea s-a prescris.

...citește mai departe ↑

Pe munții din Liechtenstein, creasta Drei Schwestern – Fürstensteig 

2023-10-12 · MUNTE · 6 comentarii ·
Drei Schwestern running

Nu știam mai nimic despre țara vecină în afară că e una dintre cele mai mici – unde să mai aibă loc și de munți?!? Mă atrăgea de ceva timp creasta de la Valea Rinului, căreia îi spun „biscuit popular”, forma ei zimțată amintindu-mi de pătratul copilăriei noastre, și-am tot așteptat momentul perfect.

Acum, după ce-am fost „pe sus” urcând „de jos”, pot spune că Liechtenstein are munți să-i colinzi toată vara fără să te repeți, cu poteci pentru toate gusturile, dar e indicat să verifici în prealabil cum arată traseul, că poate un kilometru continuu de potecă aeriană nu-i pe placul tău.

...citește mai departe ↑

Mini aventuri în Alpstein. Prima întâlnire cu ibecșii

2023-08-23 · Elveția, MUNTE · 2 comentarii ·
Alpstein Saxerlucke Altmann 23

O marmotă m-a fluierat răstit de undeva de sus și, privind instinctiv în jos, am văzut patru-cinci funduri blănoase fugind sincron la vale. Am tresărit, căci eram cu ochii după ibecșii împrăștiați pe versant și care au continuat să pască neperturbați, dar și pentru că mă obișnuisem cu marmotele de dinainte, ce nu m-au perceput ca pe o amenințare. Ghemurile de pluș s-au oprit, m-au verificat, după care, una câte una, au dispărut în grohotiș. Am revenit la ibecși, urma să trec la câțiva metri de cei de la marginea turmei, iar senzația nu semăna cu întâlnirea unei capre negre.

Primul (meu) ibex, de-a dreptul rotofei, cu o blană scurtă pe burta gata să plesnească, păștea sonor, de parcă nu mai văzuse iarbă verde. Ochii aminteau vag de cei ai unei căprioare, dar coarnele lungi alungau orice asociere cu ciutele sau caprele negre, ci mai degrabă cu berbecii. Mi-am văzut de poteca mea, el de iarba lui, și uite așa am tras pripita concluzie că ar fi niște blajini.

...citește mai departe ↑

Pagina 12