Fir de vânt
Un fir de vânt mângâia linia blândă a culmii şi banca rămasă pustie îmi trezea melancolii cărora nu le puteam găsi un nume din pricina prea-liniştii şi prea-plinului din sufletul meu.
Un fir de vânt mângâia linia blândă a culmii şi banca rămasă pustie îmi trezea melancolii cărora nu le puteam găsi un nume din pricina prea-liniştii şi prea-plinului din sufletul meu.
Frunzele nu vor urca înapoi,
somnul lor e chirpici peste tălpile goale;
vântul cu vânt mi-i aleargă în loc,
nici o mamă nu-i strigă din vale.
Uneori, câte o lacrimă din colţul ochiului mă încearcă din senin – semn al încărcăturii ce creşte de la o zi la alta – dar nu-i vreme pentru ea. Ai treabă, îmi spun, iar pietrele de moară sunt date celor care le pot duce…
Cateodata entuziasmul te face sa-ti cobori treptele cate doua-trei odata intr-un elan nebun ca mai apoi dezamagirea sa te faca sa le urci inapoi, una cate una…
E asa de frumos afara! Ce soare! Iarba e verde si copacii infloriti! Cerul albastru, aerul cald 🙂 Dar nu, eu nu pot iesi ca am o gramada de treaba… – sa plimb haine dintr-un dulap in altul – sa schimb ordinea cartilor in biblioteca – sa-i curat frunzele lui Benji de praf – sa …
Hm… si in plus la ora 13 am o intalnire vitala. Probabil azi sunt 13 ceasuri rele si vreo 2 s-au consumat deja. Un cosmar chiar inainte de trezire, o trezire grea, un ceai ce mi-a provocat greata in loc sa ma ajute cu ceva, o coborare la metrou ca in infern… Mi-recuperat fisele pentru …