Până când mărăcinii ne vor mântui

Stau pe prispă, în noapte, și ascult câinii lătrând. Se ațâță unul pe altul, gardurile fiind doar o barieră fizică – dacă s-ar întâlni, probabil nu ar mai avea așa multe să-și povestească. Când unul de-aproape tace, se-aud mai cu ecou cei îndepărtați, de parcă ar fi și din alte timpuri, nu doar din alte curți. Înțeleg mai bine ce-a vrut să spună poetul Nichita cu „tristețea mea aude nenăscuții câini / Pe nenăscuții oameni cum îi latră”, pentru că e ceva profund în toată această alăturare: veșnicul lătrat al câinilor, vremelnica noastră prezență. Stau pe prispă și toate singurătățile resimțite de sute de ori în chiar acest loc se suprapun una peste alta: dintotdeauna am avut sentimentul de singură pe lume, chiar și atunci când aici era singurul Acasă.

...citește mai departe ↑

Stelele gorjene din nopțile Crăciunului

Steaua colind traditie Craciun w

Mă sună soră-mea că vrea să-i trimit stelele. Nu cele de pe cer, ci colindele pentru nopțile de Ajun și de Crăciun. Băieții ei – nepoții mei, merg cu steaua și, obiceiul deși străbun, e dedat uitării mai lesne decât ne dorim. Acum câțiva ani am scris un articol pentru un ziar românesc din Canada și, din fericire, am cules stelele de la consătean. Cu ele salvate pe calculator le pot da acum mai departe de câte ori mi se cer. Le pun și pe blog, căci le doresc viață lungă, măcar cât vom trăi cei ce le-am ascultat cândva.

...citește mai departe ↑

Experiențe noi: Sărbătoarea Clătitelor sau Fasching Prejmer

Prejmer-Festival-clatite-2-rw.jpg

De când m-am mutat în Brașov am realizat câte voi avea de descoperit în această parte a țării, altele decât munte. Știu puține detalii despre viața în Ardeal, știu că îmi place la nebunie arhitectura caselor țărănești și ador turnul alb și zvelt al fiecărei biserici ce anunță, încă de foarte departe, prezența discretă a satului din jur. În aste condiții, fiecare plimbare e o adevărată incursiune plină de curiozitate.

...citește mai departe ↑

Deschide Poarta și Intră-n Peisaj II. La pas prin Fundata, Moieciu de Sus, Fundățica

Fundata-Moieciu-toamna-1942w.jpg

N-am mai fost niciodată la Fundata, dar savuram de ceva vreme fotografiile lui Mihai Benea postate pe pagina Fb/PeisajeAgroPastorale, peisaje la care n-ai cum să nu rezonezi… Deși am fost un grup numeros, iar programul celor două zile a cuprins activități care mai de care, periplul printre casele celor trei sate tot drumeție s-a numit și am revenit la Brașov cu sentimentul relaxant ca după o tură pe munte. De suflet mi s-a lipit Fundățica…

...citește mai departe ↑

Pagina 1234