Noapte albă cu pârș, zori de zi cu capre negre. Răsărit pe creasta Craiului

Nu pot să dorm, nu mă lasă urechile ciulite. Sunt scufundată în sacul mare și gros ca un vierme de mătase în gogoașă, adâncindu-mă în liniștea muntelui printr-un efect psihedelic al stării de veghe în care nu pot distinge dacă și cât am dormit, alunecând într-una dar fără a părăsi scândura tare de sub saltea. Colocatarul refugiului s-a prins că doi din trei musafiri dorm și e timpul pentru rondul de noapte. Dacă are măcar un neuron în plus, acela e al umorului căci mi-l închipui rânjind când îmi trece prin preajmă, iar eu foșnesc amenințător piciorul. Mă închipui dormind când nu-l mai aud, dar îl simt cum stă acolo și mă privește.

...citește mai departe ↑

Piatra Mare în culorile răsăritului

Piatra Mare

Pășesc pe zăpada înghețată de parcă sparg coji de ouă, aud uneori păsărele de parcă ar vorbi în somn, un lanț de la colțari e prea larg și zornăie, mișcările prietenei mele au ritmul lor metronomic ceva mai în față și toate aceste mici zgomote se dizolvă rapid în liniștea completă pe care nici vântul n-o tulbură.

...citește mai departe ↑

Bike-Concediu VII. Malovăţ-Tehomir. Înapoi în Oltenia cărbunelui

Motru rasarit de soare pe lunca

Episodul 7 sau al ultimei zile are mai mult o importanta personala decat una biciclistica. M-am apropiat de casa, am vizitat Motru de pe bicicleta si m-am gandit la multe lucruri vechi cu mintea de-acum.
A fost un concediu inedit, o experienta inedita, dar si redescoperire a sinelui alaturi de trei oameni minunati de la care am avut si am multe de invatat.

...citește mai departe ↑

Pagina 123