meet the sun
Într-o zi cu soare (adică ieri) și cu ger (tot ieri) am pornit la drum lung prin oraș, în căutarea statuilor și detaliilor de arhitectură încă nefotografiate. Și da, le simțeam că există, le-am și găsit, dar am și rămas cu siguranța că încă mai sunt multe pe care le-am ratat.
E toamnă, e un soare frumos, primele frunze galbene de platan se lasă măturate pe trotuar, e cald și nouă ne place căldura, porumbeii iată, aproape-ți mănâncă din palmă. Nu vorbim nici mult, nici zgomotos cum fac fetele de obicei.
E totul atât de simplu. E ora noastră ruptă din orele-lanțuri.
Inainte de a-mi justifica acest demers vreau sa recunosc ca nu iubesc Bucurestiul, ca nu iubesc orasul in general, dar ca nu incetez niciodata sa-i zambesc cu ingaduinta si rabdare. O fac pentru mine si pentru cei din jur. O fac pentru oras.