Natura în mâinile omului
Ecologismul e o LUPTĂ pe care o mână de oameni o poartă în tăcere. Cum se aude un glas cum se găsește imediat cineva care să-l reducă la tăcere sau mai rău, să-l anihileze într-o vârtelniță media a dezinformării.
Articole cu eticheta pentru natura
Montreal pentru Roșia Montană V
Civismul nu se predă, se deprinde, și gradul lui reflectă pe deplin sănătatea unei țări, nativă sau adoptivă.
Indiferența noastră a crescut dopurile din urechile politicienilor și ne aud tot mai slab. În lipsa strigătului specia asta de umanoizi ce ne conduce crede că o ducem bine și că ne convine totul. Doar n-o să vină să ne întrebe personal: totul bine, vă mai servesc cu ceva? Poate la voi, cei care nu mai aveți nevoie să vă implicați, au venit și au întrebat. Aaa, nu? atunci bănuiesc că încă mai așteptați…
Montreal pentru Roșia Montană IV
În timp ce protestele din țară împlinesc aproape o lună, noi cei de la Montreal am ajuns la ediția a iv-a din a patra duminică a lui septembrie. Pe la două fără câteva minute când am ajuns în Sherbrooke 1010, adresa Consulatului Român, eram prima. Iar primul gând a fost că dacă e să nu vină nimeni, voi sta acolo cu cele două pancarte ale mele și voi protesta singură timp de două ore cât era autorizația. Dar au venit.
Montreal pentru Roșia Montană II
Sunt mulți români în Montreal, iar la protest au venit puțini. La slujba de Paști au umplut bisericile, probabil că la alte evenimente cu mese și muzichie se strâng mai mulți. Dintre părerile culese la protest s-a evidențiat lipsa de unitate a comunității românești. Până la urmă suferința veche a neamului ăsta al nostru, pe cât de sensibilos din fire pe atât de orgolios în slăbiciunea lui, e lipsa de unitate. Poate și de aceea imnul și alte cântece patriotice îndeamnă la unire, la trezire, la dat mână cu mână. E simplu de spus că-s demodate, dar ce ne facem cu adevărul lor? Poate și de aceea când strigăm uniti-salvam vibrația e de netăgăduit….
Montreal pentru Roșia Montană I
Uniți – Salvăm – Roșia Montană
…tană…ană
Așa răsuna azi sloganul acestor zile cu un ecou emoționant printre blocurile de sticlă din Montreal. La început douăzeci de oameni, apoi cinzeci, apoi am trecut de suta, apoi cine a mai stat să numere… O vreme posomorâtă de toamnă, cu gând de ploaie și picuri răzleți (prilej de glumă că doar nu ploua cu cianură), o zi de sâmbătă când oamenii ar fi putut sta acasă după o săptămână de muncă, dar n-au stat, căci după cum bine spune Cristina:
Tu, Ardeal, ai osteni si-n Montreal (fotografii în articol)
Dintre scandările de peste ocean:
departe de CASĂ și nouă de pasă
together – we save – Roșia Montană
ensemble – sauvons – Roșia Montană
Gabriel ”chéry” – pas de cyanure ici
so-li-da-ri-ta-te
Ne rabdă pământul
O expoziție de artă a grădinăritului (Mosaiculture) și o ”piesă” numită sugestiv: Mother Earth. Nu știu dacă artistul o fi având în minte mesajul: cu ochii închiși la abuzurile oamenilor, dăruindu-le totuși roadele și frumusețile sale, Pământul generos le rabdă pe toate… Eu pe acesta l-am trăit cu gândul la ce se întâmplă acasă.
O mână de ajutor… solidarității
Dragi români, solidaritatea acestui neam e nevoia noastră, e lipsa noastră, e strigătul acela pierdut care ne știe pe fiecare pe nume, pe care îl auzim, dar nu-l (și) ascultăm pentru că nu are chipul concret al aproapelui. Să-i dăm o mână de ajutor.