Dezbaterea ca parte din educaţie

Dezbaterile folosesc oriunde şi oricui doar că rolul lor e minimizat sau redus în totalitate. Nici că s-ar putea altfel în condiţiile în care nu există modele pentru asta. Societatea e ca o cireadă, dai cu biciul şi ea se mişcă în direcţia indicată. Cei care se întreabă de ce? abandonează treptat să se mai întrebe şi nimeni nu poate fi judecat pentru modul de viaţă ales. Ăia de aruncă cu pietrele sunt de obicei ca fulgerele: fac flamă, tună mult, dar se descarcă inofensiv în pământ.

Mai multe, in articol…

...citește mai departe ↑

AMR 8. Când ești departe de țară, tragi cu urechea

Când ești departe de țară, tragi cu urechea. Cel mai adesea, îi auzi plânsul.
Nu te poți lăsa intoxicat de ce scriu ziarele, de înregistrările tv puse pe youtube, căci pur și simplu, simți cum te intoxică. Morbid.
Mai degrabă accepți sinceritatea unor postări de pe facebook, preferi să auzi ce-a spus cutare după ce-a văzut cu ochii lui decât ce spune o reporteriță cu glas strident, mare amatoare de senzaționalul care s-o scoată din anonimat.

Și după ce te saturi de studiouri unde lumea comentează LA CALD (la propriu evident, mama ei de televiziune că dracu a inventat-o), mai citești unu-altul, oameni prin al căror sânge mai curge moralitatea și decența.
Și iarăși tragi cu urechea la glasul de printre rânduri al poporului tău. E plin de speranță poporul ăsta, dar nu știe ce să facă cu ea.
Speranța nu aduce nimic de una singură, trebuie pus umărul, toți umerii deodată.

Încotro? Nu cred că știe cineva precis, dar un lucru e cert, înapoi nu mai e unde…

...citește mai departe ↑