de pe Negoiu, cu dragoste
un om nou s-a împăcat cu omul vechi ce sălășuia într-ânsul.
omul vechi a plâns de bucuria eliberării.
omul nou a plâns de bucuria facerii.
iar lacrimile fericirii sunt ca fulgii de nea.
și toate acestea pentru că timpul cuvenit este mai presus de cel potrivit.
Nu am urcat un vârf. Abia am început să urc.