2013 în fotografii pe meetsun.ro

Speranta. Lacul Huron

Nu sunt deloc adepta retrospectivelor, dar s-a întâmplat ca privind pentru prima dată o fotografie să am un gând total spontan: asta-i fotografia anului! După ce-am folosit fotografia de mai sus într-un articol am simțit că tot nu e de-ajuns, că trebuie să o mai arăt o dată. Luând în calcul că poate vouă n-o să vă placă la fel de mult sau n-o să găsiți nimic interesant în ea (până la urmă e… banală), dar și pentru că fotografiile mele țin de amatorismul (și naivitatea!) celui care caută o poveste și ignoră tehnica, am hotărât că cel mai potrivit ar fi să vă prezint o colecție, să nu accesați pagina degeaba.

...citește mai departe ↑

Oameni Suntem 22. Montreal, decembrie, eu

Montreal in decembrie.

Eu. Ultimele săptămâni au fost dominate de plecatul acasă în România, de pregătiri de tot felul. N-am fost nerăbdătoare sau emoționată și nici acum nu sunt când scriu aceste rânduri cu bagajele făcute la ușă și cu speranța că voi da „publish” înainte să plec la aeroport. Nu mă întrebați de ce, mi se pare normal să merg acasă, știu ce e acolo, ce mă așteaptă. Îmi port disciplinat unele doruri, pe altele le las să mistuie acolo la interior – e jarul de care am nevoie pentru a funcționa.

...citește mai departe ↑

Oameni Suntem 21. Și s-a făcut iarnă

Claudia Gican @ Montreal @ Mont-Royal

Din octombrie încoace s-a lăsat frigul peste Montreal și nu s-a mai ridicat. După doar câteva zile am înțeles că zero grade e o temperatură agreabilă, iar cinci grade fără vânt e deja caniculă. În rest frig și vânt, vânt și frig, acest cuplul gri al apăsării absolute. După aproape două luni mă săturasem de frigul gri și-am început să-mi doresc frigul alb, adică să ningă, frigul n-are farmec fără zăpadă.

...citește mai departe ↑

Mount Royal noaptea

noaptea in padurea din oras

Mount Royal e un munte-deal-parc dominând insula și orașul Montreal, mai apropiat de conceptul de parc natural decât de parc de oraș, având câteva alei principale cu băncuțe, iluminat și amenajări, dar cele mai multe sunt poteci de pământ pe care poți bălăuri cât să-ți treacă dorul de drumeție. Locul e destul de sălbatic pentru un mijloc de oraș, motiv pentru care primește o bilă albă. Noi am venit la ceasul serii din mai multe motive, unul fiind să pozăm orașul de sus cu luminițele lui cu tot, însă de dragul mișcării am dat și o tură nocturnă.

...citește mai departe ↑

Oameni Suntem 20. La capătul curcubeului

Uneori mă bucur tare că am seria asta Oameni Suntem căci pot pune la un loc tot felul de impresii răzlețe. Episodul de astăzi are în desagă un curcubeu, niște gâște, un graffiti și-o veveriță. Seria se numește așa și pentru că ceea ce scriu legat de Montreal e extrem de subiectiv, iar alteori nici măcar nu are vreo legătură cu orașul, ci doar cu mine aflându-mă aici.

...citește mai departe ↑