In a split second
Se întâmplă brusc și te năpădesc instant amintiri îngropate sau lucruri pe care ți le-ai tot alungat din minte după ce ți-a luat jumătate de viață să le înțelegi cum trebuie.
Se întâmplă brusc și te năpădesc instant amintiri îngropate sau lucruri pe care ți le-ai tot alungat din minte după ce ți-a luat jumătate de viață să le înțelegi cum trebuie.
Îi spun un hello și-un thank you pentru ușă, îi dau tomberonul și aștept ca întotdeauna un răspuns. Ne aflam mai aproape unul de altul ca oricând astfel că era timpul să mă uit mai bine la bătrânul care chipurile fuge de mine, asta și pentru că în mișcarea mea vijelioasă am simțit că el stă în loc și vrea să-mi zică ceva.
Duminică, ora 9. Plaiul Foii, la 13 kilometri de Zărneşti, judeţul Braşov.
E deja foarte cald.
Ca din pământ un personaj-copil îmi trece prin faţa ochilor. Împinge o roabă. Nu foarte uşor, se mai opinteşte.
Apoi, apar ei, alergând. Un cuplu şablon.
Drumul se învăluie în praf în urma lor, e cald, e tare cald pentru ora 9, pentru poale de munte.
Şi rămân doar un spectator uimit de spectacolul întâmplării.
Ce voi povesti nu are relevanţă ca poveste în sine, ci ca un exemplu de cum se întâmplă lucrurile în viaţă uneori.
Acum o săptămână nu se întâmpla nimic.
Apoi, i-am găsit un doctor potrivit mamei.
Apoi, am fost anunţată că va urma să plec în interes de serviciu vreo patru luni în Cehia.
Apoi, doctorul – doctoriţa mai bine zis – mi-a cerut să o aduc urgent pe mama căci o poate interna.
Mamă, vino la Bucureşti! Nu ştiu cum, dar până diseară să fii aici!
…