[Jurnal în mișcare 11’24] Viața merge înainte, țara privește înapoi

viata merge inainte, grija pentru viitor

Închei luna ca toată lumea, marcată de ce se întâmplă cu țara noastră. Indiferent de viețile personale, indiferent unde locuim, nu putem ignora turnura lucrurilor. Pentru că nu arată bine și nu contează tabăra. Viața merge înainte, oricum ar fi, dar de ce se simte ca într-un tren ce stă să dea cu spatele?!?

Lumea modernă se schimbă uluitor de repede și dacă vă simțiți trecuți de viață, citiți, informați, nu-i destul, tehnologia distorsionează realitatea în multe feluri, unele foarte greu de distins, dar și mai greu de acceptat. Mecanismul interior e ca atunci când realizăm că suntem păcăliți să căutăm dinadins dovezi că ne înșelăm tot noi (!), iar rețelele sociale oferă asta din plin: oricum ai face, tot găsești pe cineva care e de acord cu tine.

Așa că luați o pauză de scroll sau telecomandă, ieșiți la o plimbare mai intensă sau alergare, mergeți cu orele prin natură, curățați grădina, tăiați lemne, dați zăpada etc., priviți în sinea voastră: nu mă vede nimeni, nu știe nimeni cine sunt, dar eu știu.

...citește mai departe ↑

[Jurnal în mișcare 12] 2023 sub lupă

final de an

Decembrie se încheie nesperat de bine și „scapă turma” anului. E incredibil cum o mână de ajutor, venită de unde nu te aștepți, îmbunătățește starea mentală, motivația, hărnicia, optimismul. Iar luna aceasta am avut parte de mai multe mâini întinse și sunt foarte recunoscătoare. M-au ajutat foarte mult și comentariile de pe blog, conversațiile de pe email sau chat-uri, și vă mulțumesc pentru că sunteți alături de mine, chiar dacă ne cunoaștem personal sau nu. N-am putut să nu observ că blogul continuă să fie un spațiu în care oamenii pot scrie ce simt și vă asigur că așa va rămâne și în 2024.

Și pentru că veți citi la anul, eu publicând la mijlocul nopții, la mulți ani! Un An Nou cu adevărat nou!

...citește mai departe ↑

Nimic nou… după doi ani de Elveția

Lunersee Raetikon 12

Afară e o ceață de nu se vede blocul vecin aflat la nici douăzeci de metri, iar eu m-am așezat să scriu „ceva nou” despre acești doi ani. În ceață s-au rătăcit și ideile cu care mă pornisem, după ce am citit postarea de anul trecut, destul de elaborată, realizând că progresul e insignifiant la mai toate capitolele.

În realitate, mi-aș dori ca această ne-aniversare să nu existe, să nu-mi amintească de ce-am făcut sau mai ales n-am făcut, să fie o zi ca oricare. Dar nu e. Când timpul trece la fel de repede, aici sau acasă, contează cu ce îl umpli, iar eu mă dovedesc în continuare o maestră a inutilului.

...citește mai departe ↑

Gânduri de pe orbită

Postavaru Drumul Serpilor Crucur 16

Mi s-a spus de multe ori ce grup fain sunteți, aș vrea să am cu cine merge pe munte, vă invidiez și multe altele de către cititori ai jurnalelor de munte, unde prietenii – Pinguinii, se aliniau câte cinci, șapte, zece, cincisprezece într-o poză. Acum e rândul meu de-a fi în această postură de a privi cu jind la amintirile îndepărtate sau la grupurile altor prieteni. Propriile sfaturi de pe vremuri nu sunt bune de nimic în fața unei realități ce nu-mi cade bine: de una singură nu am tragere, idei, chef. Bâjbâi, amân, lupt zic eu, dar laș, de pe canapea.

Dincolo însă de dorul de prieteni, de apartenența la un grup, la o comunitate, de vorbitul liber fără bariere, de alintul mediului cunoscut, de melancolia trecutului, stau pitite lucruri mult mai profunde.

...citește mai departe ↑

2022 sub lupă: doar cele bune să se-adune

cele bune să se-adune

Veni și vremea pragului dintre ani, între două zile identice, ca și cum ai trece dintr-o cameră într-alta. Totuși, firea omului cere resetare, companie, petrecere, speranță, luminițe aruncate-n cer, îmbrățișări și introspecție. Eu una mi-aș dori să pun degetul pe ce a mers bine (cele bune să se adune) și ce n-a mers în 2022 (cele rele să se spele), să îmi pun speranțe în planurile încă nefăcute ale lui 2023, dar blogul nu e vreun loc magic unde mintea să mi se deblocheze instant și să aflu răspunsurile ce teoretic se află în mine, dar practic… sunt plecate cu sorcova.

Apropo de sorcovă, vă urez un An Nou în care să știți ce vă doriți, să aveți cu cine vă încuraja la greu și cu cine împărtăși bucuriile, dar mai ales, să vă aveți bine cu voi înșivă!

...citește mai departe ↑