Festivalul Lalelelor din Ottawa

lalele in festival

Când auzi de un festival al lalelelor te gândești automat la Olanda (excepție fac cei din Argeș care au parte anual de o Simfonie a Lalelelor în Pitești). Iată că un festival al florilor cu mulți L este și în Canada, mai precis în Ottawa și chiar dacă nu este renumit ca cel din Olanda, are de-a face cu olandezii. Wikipedia zice că este cel mai mare festival de acest fel, dar la o simplă căutare pe google images nimic nu se compară cu întinderile colorate din Olanda, unde mai pui că o parte din bulbii plantați în Ottawa tot de acolo provin.

Povestea festivalului e o poveste cu printese, iar in privinta lalelelor am pregatit o supradoza pentru voi 🙂

...citește mai departe ↑

Oameni Suntem 12. Flori de primăvară… canadiană

zambile șatirate alb-albastre

E 1 mai și am zis să scriu repede încă o postare despre primăvară căci în realitate a venit deja vara. Mi se pare incredibil, dar ce să-i faci, nu te poți pune cu clima. Mulți copaci nici nu și-au deschis mugurii de ai senzația că le e frică de vreo întoarcere haotică a iernii. Florile sunt incredibile, am văzut lalele deja scuturate undeva într-o grădină pe când altele abia răsar.

...citește mai departe ↑

Oameni Suntem 11. Primăvară în țara mănușilor pierdute

Incognito. Poate că nu vine cu alaiul cu care m-am obișnuit, poate are alte capricii cu toate că la adresă are trecută aceeași paralelă 45, poate că e doar o primăvară diferită, alt soi, alt sol, alta! Eu zic că a venit deja.

Își poartă încă paltonul că poate mai ninge, cizmele că poate mai plouă, eșarfa că poate vântul îi deranjează coafura, pălăria că poate soarele o s-o năucească brusc, iar pe sub palton o rochie ușoară și înflorată ca orice doamnă care se respectă. Vă spun eu că a venit căci o surprind deseori cum trece cochetă pe strada mea cu toate capriciile sale și oftez și oftează și alaiul de păsări și muguri ce stau ca pe ace pe pozițiile lui ”pe locuri, fiți gata, start”.

O mierlă curioasă mă-ntreba: vine, nu vine, știi ceva??!

mierla

Dar să revenim la relatări serioase cum ar fi justificarea titlului care probabil vă face poate curioși. Sau măcar un pic.

...citește mai departe ↑

Am un Mărțișor pentru Voi

Dacă ar fi să aleg un simbol pentru mărțișor, un obiect pe care să îl atârn de șnur și pe care să-l pot confecționa, atunci ar fi însăși șnurul. Un șnur prins de un șnur, căci nu trebuie să mai căutam alt simbol pentru mărțișor înafara sa.

Și uite așa, din mai nimic, am făcut primul meu mărțișor, nu prea arătos, dar pentru a fi dăruit online, e perfect 🙂

Ceva de genul… ăsta!! E la propriu mărțișorul meu pentru voi 🙂

...citește mai departe ↑

Ghiocei din grădina mamei

– Ia şi tu câţiva ghiocei, culege-ţi! îmi spune mama pe când traversam la plecare grădina.
– Am luat deja, în poză!
– Daaa? se miră ea mândră, dar poţi şi culege…
– Nu mamă, mi-e îmi place să culeg prin poze, am toate florile culese din toţi anii şi toate verile şi nici nu se ofilesc!

În curând întreaga grădina va înnebuni de zambile şi lalele şi câte şi mai câte. Apoi florile verii vor ademeni bondari negri, albine, viespi, gâze minuscule cu reflexii verzi-albăstrui pe carcasele lucioase, fluturi coloraţi, dar şi fluturi din aceia urâţi şi graşi ce se ţin în aer prin bătăile rapide de aripi şi cu trompa lor subţire, lungă, îndoită cercetează polenul sub privirile noastre curioase “mamăăă, iară a venit un fluture din ăla mare!”…

Imaginea asta se suprapune peste rândurile de ghiocei. E încă iarnă şi nu mă grăbesc înspre primăvară, dar ca şi florile, simt că rimtul vieţii, al naturii se răsfrânge maşinal prin mine…

ghiocei de gradina

...citește mai departe ↑

Turul Clăbucetelor în alergare uşoară


După multe săptămâni se strânsese un dor de munte aproape nebun şi chiar dacă prognoza prevestea o duminică furtunoasă, aveam două opţiuni de evadare la munte. Am ales o tura de alergare prin Baiului cu Mike si Radu, o tura cu privelisti superbe si cu multe poteci prin padure pe unde ploaia ne-a tot urmarit, dar n-a reusit sa ne prinda 😀

...citește mai departe ↑

Pagina 12345