Patru povești naive

Buldozerele se pregateau de demolare. Doar peretii mai stiau ca in ziua venirii trupelor germane, o fetita zglobie isi primenise papusile pentru marea parada si le asezase la geam ca macar ele sa vada ce se intampla pe strada.
meet the sun

Buldozerele se pregateau de demolare. Doar peretii mai stiau ca in ziua venirii trupelor germane, o fetita zglobie isi primenise papusile pentru marea parada si le asezase la geam ca macar ele sa vada ce se intampla pe strada.
Ați surprins vreodată privirea celor doi, un El și o Ea stând pe-o bancă în parc,
în timp ce băiețelul de nici trei ani aleargă în jur cu brațele deschise,
ca un deltaplan peste munți și văi,
care se oprește brusc, luând o mină de om mare și serios,
așteptând iscoditor răspunsul la rugămintea-sentință:
„tatiii, pup-o pe mama!”
?

Am scris despre multe pe-aici, despre copii insa – niciodata. Nu ca n-as fi vrut sau n-as fi avut ce spune, dar copiii sunt pentru mine de neatins, nici macar in cuvinte.
Mesteacanul meu s-a nascut intr-un pamant sterp, unde iarba creste rar, iar tufisurile de mure sunt mai mereu galbene si neroditoare. Nu stiu de unde a adus vantul semintele pentru ca mesteceni pe-acolo nu s-au mai vazut…
Amintiri din copilarie despre prietenia dintre doua fete vecine ce petreceau mult timp impreuna pe dealuri.