Descoperind Munții Harghitei


Îmi încep pledoaria pentru acești munți povestindu-vă zile posomorâte de toamnă încă verde într-un aproape trecut octombrie, înălțimi cu aspect de deal, mai toate împădurite, geaba cauți culmi golașe și creste stâncoase, văi după alte văi, mai toate identice, de parcă singurul reper e soarele când răzbate prin nori, labirintul de drumuri forestiere cu potențial sigur de înnămolire și rătăcire, un peisaj aparent monoton cu inserții antropice, dar în care mi s-au redefinit liniștea, discreția, sălbăticia și o atmosferă nordică după care sufletul mea tânjea fără să-mi spună.

...citește mai departe ↑

Niagara

Niagara – această Mecca a turismului canadian…

Mi-e greu să scriu despre marea și celebra cascadă. Mi-e greu pentru că nu „m-a dat pe spate”, pentru că trăirile mele s-au limitat fără prea mult tumult la am văzut-o și pe asta. Nu-i vina cascadei că n-ar fi destul de frumoasă, de interesantă sau de mare pe cât se spune că e, nu e vina cuiva, nici măcar a mea, rămâne doar o constatare fermă că „frumusețea e în ochiul privitorului”, că sufletul vibrează după propriile legi și nu după strădania omului sau a locului. Și a vibrat Niagara cu tonele ei de apă reversându-se verzi și nebune și mai vibrează încă!

...citește mai departe ↑

Toamnă în Mont-Tremblant, prințul parcurilor naturale din Quebec

Canada. Mesteceni. Pe lacuri

Sunt puțin ironică folosind apelativul ”prinț”, dar asta pentru că de când sunt în Canada, de fiecare dată când rostesc cuvântul munte mi se dau replici ce conțin invariabil Mont-Tremblant. Aproape că nu există quebecos (nativ sau doar în acte) care să nu fi fost în Parcul Natural Mont-Tremblant, o regiune montană cu înălțimi ce nu depășesc 800m de-mi vine să-i spun: ”înălțimea ta, munții adevărați încep acolo unde tu te cam termini…” Acum nu-i vina lui că am cunoscut Carpații.

...citește mai departe ↑

Cascada Montmorency și Canionul St-Anne

prima zi de concediu a debutat cu multă apărainbow @ Canyon Sainte-Anne

Revenind la cursul micului nostru concediu prin Quebec și cu toate că-i tare greu să mai scriu ceva după balene, mă încumet să povestesc despre două mari cascade pe care le-am văzut chiar în prima zi. Relieful nu prea înalt al provinciei, dar stâncos și format în mare parte din roci dure care nu se lasă ușor modelate de apă (precum calcarul) în combinație cu rețeaua bogată a apelor (lacuri peste lacuri care alimentează râurile care alimentează alte lacuri și tot așa până răzbește vreunul la ocean) dau naștere unei întregi galerii de cascade de toate felurile și mărimile, iar cele mai frumoase și ușor accesibile sunt captate imediat de industria turismului.

...citește mai departe ↑

Pagina 12