Cheile Râmeţului – calcar lustruit şi apă pân’ la brâu

SUN
După ce îl încurajasem pe Andrei cu trecem, trecem! că nu e apa așa mare, că nu-s curenți, că n-o să intru chiar toată, a venit și rândul meu! Descălțarea a fost partea ușoară. Apoi dau jos pantalonii scurți, nu destul de scurți pentru cât era apa de adâncă și cu inima strânsă cât puricele intru. Îmi făcusem un plan să merg repejor ca să nu prindă nici apa de veste că-s în ea. Am înghețat instataneu, ca să fiu scurtă! Simțeam cum treptat mi se feliază picioarele până când… până când mai existau doar tălpile mișcându-se la comenzile mele.

...citește mai departe ↑

Vacanta de toamna V. Aventuri şi soare în Bihor

Încep acest ultim jurnal din seria vacanței de toamnă cu o mare reținere: să scriu??! de ce să mai scriu??! cum să (mai și) scriu?!? Parcă abia acum realizez că s-a terminat, că m-am întors cu adevărat aici, acum când ultimele zile cu toamnă în Apuseni își cer tributul punerii pe hârtie… Nu mă înţelegeţi greşit, dar am o nostalgie şi o părere de rău ceva de speriat, mai ales că alegând imagini mi-am tot pus întrebarea (retorică, cum altfel): atât de frumos să fi fost??!

...citește mai departe ↑

Vacanta de toamna IV. De-a zmeii prin Trascau

Trascau. Peisaj din pestera
Incepem sa ne lamurim ce e si cu Platoul Bedeleu si dupa ce-mi fixez picioarele pe cursul de mers incep sa casc ochii si sa ma pierd cu ganduri cu tot prin cotloanele unui peisaj de deal atat de familiar mie… De cand imi doream sa colind fara sa am grija prea mare pe unde calc, dar sa vad eu tot ce misca: copacii care mai de care mai frumosi, crangurile de aluni, de mesteceni, florile ca de vara prin iarna uscata mirosind a fan, brandusele cand violete, cand roz, fluturi nebunatici ce trec razant in cautare ultimelor delicii, albine pe jumatate amortite, dar care zabovesc pasnic pe flori mov, si soarele asta bland de toamna ce-i lasa cerului dreptul de-a fi albastru curat chiar si-acum la ceasul amiezii.

...citește mai departe ↑

Vacanta de toamna II. Creasta Aiudenilor


E ciudat sa incep aceasta serie cu ziua a doua, dar pentru ziua intai pastrez suspansul. Si mai ciudat este sa am parte de vacanta cand majoritatea oamenilor au terminat cu concediile. Ca sa nu mai lungesc vorba, stau la foc si scriu de pe telefon, suntem la munte unde vremea e frumoasa tare, iar toamna e in mijlocul splendorii.

...citește mai departe ↑