O fată de la ţară

“Mai zăbovi prin curte. Luna ajunsă înspre mijlocul bolţii lumina curtea ca pe o scenă imensă. Era în lumea pe care o stăpânea, unde imaginaţia o trimitea în expediţii curajoase, unde viaţa ei continua vieţi interesante de prin puţinele cărţi pe care le citise. Nu avea cui să povestească nimic din toate acestea. Era nebună în ochii ei şi era fără frică. “

...citește mai departe ↑

Hotelul

Zornitul lanțurilor mă atrăsese spre fereastră, deși nu era prima oară când îl auzeam. Ultima dată bănuisem că sunt muncitorii din clădirea vecină și curiozitatea s-a risipit cum și venise: odată cu liniștea. Mereu oameni, zgomote, luminile din sala mașinilor de spălat. M-a mirat să văd că era o femeie, parcă abia trezită din somn,

...citește mai departe ↑

Patru poveşti naive


Buldozerele se pregateau de demolare. Doar peretii mai stiau ca in ziua venirii trupelor germane, o fetita zglobie isi primenise papusile pentru marea parada si le asezase la geam ca macar ele sa vada ce se intampla pe strada. Apoi, cu parere de rau ca o sa rateze uniformele, acceptase sa se ascunda impreuna cu bunicii la subsol.

Papusile au îmbătrânit mult de-atunci, dar praful le-a protejat de riduri.

...citește mai departe ↑

Candidatul si candida

El.
Abia aştepta întâlnirea asta. Vară-sa purtase vorba de colo-colo, iar la faţă se văzuseră doar pe… facebook. Tot de gura vară-sii luase şi-o floare, “să nu fii bădăran, fata e finuţă, da??!”. Acum stătea şi aştepta în frig cu degetele lipite de tulpina ca un băţ a trandafirului. Îl mai şi prostise ţiganca că e cel mai frumos…

...citește mai departe ↑

Push the button!

– Push the button!
– Nu, nu te mai apăs acum buton nenorocit. Am rezistat atât de mult deja! Mult înseamnă enorm. Unora le-oi fi de ajutor, buton nenorocit, dar eu te simt ca pe o ispită. Nu e destul că e greu, îmi mai trebuia să ştiu că e o cale ca toate astea să se termine.

...citește mai departe ↑

Plaja

Grecia - Meduza otravitoare
Facuse totusi castelul pentru ea si ar fi vrut sa i-l daruiasca. A parasit plaja privind in urma din cand in cand. Noaptea se lasa, faleza era aglomerata, chipuri si siluete se perindau unele agitate, altele visatoare, dar nici unul nu era cel cautat. Si-a facut un plan si i-a cerut voie mamei sa se retraga mai curand la somn. A urcat in viteza scarile, a batut la usa fara sa gandeasca, fara sa se teama si din semiintuneric silueta infasurata in halat l-a privit bland. Ti-am facut un castel de nisip! E pe plaja! E fara turnulete, cu un singur turn mare, dar neterminat inca si de unde se poate evada pe o singura punte…

...citește mai departe ↑

Pagina 123