Paradoxul unui graunte de polen

Staminele isi scutura polenul galben peste petalele gerberelor rosii ca focul inflorite pe deplin aici, pe birou.

– Exista si ceva bun in a nu purta ochelarii trei zile, imi spun.

Sa vad ce n-am vazut in acest timp e ca o picatura de cerneala intr-un pahar despre care nu stiam daca e plin sau nu. Ma minunez de simplitatea dovezii. Bifam in viata doar punctele esentiale ale propriului grafic pentru ca ne lipseste… farama de polen?

– Vad mai mult de cand am incetat sa vad. Si-mi pun ochelarii.

__________________

Proza Arhiscurta ~ text de 500 de caractere… fix.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *