O furase din Buşteni, abia o suise în căruţă şi acum mergea alene, trăncănind singur pe lângă cal:
– Unde mergi cu cabina asta?
– La fer vechi, un’ să merg?
– Păi şi la Diham ce caţi?
– Or mai fi fierotenii pe firu’ apii.
– N-ai ce mai căta, s-au strâns gunoaiele!
Tăcu. Se uită în sus că-şi simţea ochii umezi.
– Vezi tu muntele ăsta mare? Bucşoiu îi spune! Îi umblai coclaurile odată!
Dădu jos cabina ce-i păru mult mai uşoară acum şi dezlegă calul. Apoi o apucă spre pădure fără să caute o potecă anume.
__________________________________
Etapa 1 şi fotografia în jurul căreia s-au născut deja poveştile PA-urilor o găsiţi în link.
Reamintire: PA este un acronim pentru Proză Arhiscurtă, un curent literar (sper să nu-mi sară careva în cap pentru abuzul de cuvinte mari, dar eu sper să devină oficial acest nou gen) născut în mediul online şi care presupune conturarea unei idei, poveşti, descriere în jurul a 500 de caractere inclusiv spaţiile.
interesant acest curent
Am citit cu plăcere povestioara de viaţă, cu tâlcul ei. Baftă la concurs, baftă tuturor celor care vor participa.
@Mircea: chiar este. Nu e usor sa te opresti la 500 de caractere si a scoate tot ce e mai bun din idee…
@Cristian: multumesc, dar cred ca e loc si pentru dumneata. Ce zici?
Sun, multa bafta iti doresc! Din ce am mai citit pe acolo, a ta mi se pare cea mai inspirata 🙂
Multumesc Irina, ai putea incerca si tu 500 de semne pornind de la o fotografie data. Nici nu e greu la cate povesti poarta unele imagini…