Era încă noapte când am ieşit din casă. Nu circulau autobuze, am luat un taxi. În gară am băut un ness cald – să mă opresc din tremur. Era iarnă. Frig. Am ajuns la el în oraşul acela străin după 7 ore de nerăbdare şi vreo 500 de km de scenarii. L-am găsit, l-am surprins, mi-a oferit un ceai şi o fereastră deschisă pentru fumul ţigării. M-a condus la gară, nu-mi amintesc dacă m-a sărutat. Apoi alte 7 ore şi alţi 500 de km în transă. Nu mai circulau autobuze, am luat un taxi. Era deja noapte târziu când am intrat în casă.
___________________________________
PA-ul merge şi către Călin Hera şi etapa V a concursului AutoPArtret, Numai iubirea…
______________________
update: PA-ul se poate vota pana miercuri alaturi de celelalte povesti de (sau din) iubire
Pacat ca nu exista un buton „crazy about it”. Emotionant…
,,nu-mi amintesc dacă m-a sărutat”
Imi suna in urechi, de parca regreti ca nu stii exact ce s-a intamplat. Cei 1000 de km, nici n-au mai contat. Imi place starea ta ,,nostalgica”.
O noapte foarte lunga, povestita pe scurt!
Un sfarsit de saptamana agreabil!
PA-ul tău mi-a adus aminte de filmele Before Sunset și Before Sunrise. Adică e de bine foarte. Mai vreau.