Acolo unde săracul nici curtea nu-și mătură


Deschid geamul să intre și aer rece, nu doar soarele. O muscă aterizează pe pervaz și o pocnesc instinctiv, norocul ei că pe drumul caftelii am realizat că nu e nevoie să fac asta cu atâta intensitate, astfel că musca a încasat-o pe jumătate și e încă vie. Un bobârnac bine plasat o trimite de unde a venit și, mioapă fiind, nu vă pot garanta că și-a făcut din cădere rampă de lansare sau doar s-a prăbușit în zăpada îngălbenită de pipi canin din jurul blocului.

...citește mai departe ↑

La final de an pe sub creste de Crai alb


Tropăiala de final de an cu câte un pic din toate: zăpadă, gheață, soare, vânt, prieteni dragi, Miruna la mami, Miruna la tati, ciorbe și plăcinte la primitoarea cabană Curmătura, bocanci scoși de la naftalină, picioare roase, obraji fierbinți, Prăpăstii la frontală, dulcea oboseală de după.

...citește mai departe ↑

Tâmpa, dacă n-ar fi ea, ce-aș mai fi eu


Cu zăpezile ce tot vin și pleacă, mersul cu Miruna pe munte s-a redus destul de mult, drumețiile sunt mai rare și mai scurte. Când ea doarme și soarele sau ceața mă ademenesc, când am nevoie de pădure ca de terapie, atunci alerg. Cert e că mă simt mult mai bine de când locuiesc sub pădure, sub Tâmpa, asta nepresupunând că fac și mai multă mișcare, ci doar că am confortul că o pot face oricând, dar mai ales, la nevoie. Nici de priveliște nu m-am săturat încă, de multe ori nici nu mai simt nevoia să ies, îmi ajunge să deschid geamul și să privesc pădurea.

...citește mai departe ↑

Stelele gorjene din nopțile Crăciunului


Mă sună soră-mea că vrea să-i trimit stelele. Nu cele de pe cer, ci colindele pentru nopțile de Ajun și de Crăciun. Băieții ei – nepoții mei, merg cu steaua și, obiceiul deși străbun, e dedat uitării mai lesne decât ne dorim. Acum câțiva ani am scris un articol pentru un ziar românesc din Canada și, din fericire, am cules stelele de la consătean. Cu ele salvate pe calculator le pot da acum mai departe de câte ori mi se cer. Le pun și pe blog, căci le doresc viață lungă, măcar cât vom trăi cei ce le-am ascultat cândva.

...citește mai departe ↑