Acasa
Mi-am imaginat mai mereu viata desfasurandu-se de-alungul unor axe asa cum se intampla in analiza matematica cu graficele functiilor. Rectific, viata imaginata incepand din clasa a 11-a. Pana atunci fusese doar grea. Si eu – doar copil.
Home, silent home
Nici rasaritul nu-ti va deschide ochii si nu-ti va lumina caile.
May I?
As raspunde doar plecandu-mi privirea. Artistic, in reluare, tremurand. As schita din trup o plecaciune timida, dar mandra, una nu invatata in vreo scoala de dans ci din filme poate… Si daca rochia mea fi-va simpla, mi-o voi inchipui albastra, lunga, vaporoasa. Nu albastra! Ci rosie. Matase, petale, adiere prin maci. Nu rosie! Ci raze de soare prin alge infiorate-n ocean.
vaina i MIR
Stiu. Lipsesc literele chirilice. Altfel ati stii ca e un titlu rusesc al unui roman pe care daca-l si traduc o sa spuneti da, am auzit de el.
Razboi si pace.
Nu am fost o ignoranta. Am devenit una.
Vis
Ninsoarea nu se mai oprea. Era acolo pentru mine. Eu acolo pentru ea. La capat ne astepta insa cel mai bland soare.