Prin Alpstein #înAlergare. Puțin despre Alpii din cantonul St. Gallen

Alpstein-alergare-ianuarie-2023-27

Primele ninsori au căzut în Alpstein încă de prin octombrie-noiembrie, dar nu s-a putut spune că a venit iarna. Zăpada puțină s-a topit în numeroase rânduri și doar vârfurile au rămas albite. Zilele primăvăratice de la final de decembrie și început de ianuarie au fost de-a dreptul o invitație să ne mutăm alergarea de weekend acolo. Și uite așa am ajuns într-un fel de cătun aflat în inima masivului, Meglisalp, doar că în acești munți ca și în alții, de-o înălțime maximă cât Bucegii, iarna nu-i deloc ca vara. Nici măcar „aproape” iarna de care am avut noi parte.

Cum e puțin probabil să folosească cuiva acest articol ca să ajungă prin Alpstein, n-o să descriu prea mult traseul, dar o să încerc să surprind cum e în general muntele de aici.

...citește mai departe ↑

Și copiii spun povești de noapte bună

Brasov-porumbei-Piata-Sfatului

Prima postare a lui 2023 e una total neașteptată și pentru mine. Vă invit la o altfel de poveste decât v-am obișnuit, una în versuri, și în care realitatea și fantezia s-au inspirat una pe alta. N-aș putea să vă spun dacă s-a întâmplat deja sau dacă, tocmai pentru că am scris-o, va urma să se întâmple. (șoptesc: n-am un jurnal sub pat, dar am un copil cu vorba… lungă)

...citește mai departe ↑

2022 sub lupă: doar cele bune să se-adune

Veni și vremea pragului dintre ani, între două zile identice, ca și cum ai trece dintr-o cameră într-alta. Totuși, firea omului cere resetare, companie, petrecere, speranță, luminițe aruncate-n cer, îmbrățișări și introspecție. Eu una mi-aș dori să pun degetul pe ce a mers bine și ce n-a mers în 2022, să îmi pun speranțe în planurile încă nefăcute ale lui 2023, dar blogul nu e vreun loc magic unde mintea să mi se deblocheze instant și să aflu răspunsurile ce teoretic se află în mine, dar practic… sunt plecate cu sorcova.

Apropo de sorcovă, vă urez un An Nou în care să știți ce vă doriți, să aveți cu cine vă încuraja la greu și cu cine împărtăși bucuriile, dar mai ales, să vă aveți bine cu voi înșivă!

...citește mai departe ↑

Un an de Elveția

Pe 18 decembrie 2021 am ajuns în Altstätten, un orășel elvețian de 12.000 locuitori de pe Valea Rinului, aproape de Austria și Germania. Azi s-a făcut anul, un an care a trecut repede cu zile ce au trecut greu.

Nu simt că am evoluat semnificativ la vreun capitol, dar în realitate lucrurile s-au mișcat, câte puțin din fiecare. Greu de măsurat și greu de spus în ce direcție. Cert e că mă simt mai maturizată de această experiență pe care nu mi-o planificasem și nici dorisem, dar iată că s-a întâmplat.

...citește mai departe ↑

Experiment „ia mâinile de pe facebook”: telepatia nu există, algoritmul suntem noi

Claudia-alergare-facebook-meet-sun-blog

De minim o săptămână stau departe de facebook. În cazul meu, „departe” înseamnă să intru doar de pe laptop și să mă abțin de la a interacționa: să nu postez, să nu dau like, să nu comentez. Cel mai mult timp mi-l petreceam pe telefon, era un fel de alternativă la lipsa de chef de orice, un Alt + Tab la ce (nu) se întâmpla în jur. Am șters aplicația și, în lipsa ei, mi-am instalat altele, deocamdată mai utile.

Mi-a fost și încă îmi este greu, dar experimentul va continua pentru că încep să întrevăd și concluzii. Prima este că rețeaua socială, fb-ul sau oricare alta, nu funcționează pe bază de telepatie, doar avem impresia că ne vedem, că știm unii de alții. Nici că ne-am fi așteptat la altceva, dar ne-am obișnuit să dăm vina pe Marele Algoritm pentru ceea ce noi nu facem: nu comunicăm.

...citește mai departe ↑