Toc-tac Toc

Acum sa va spun ce NU am invatat azi:

– ca orasul asta e urat ca naiba si mizerabil ca o groapa de gunoi
– ca orasul asta e o combinatie stranie de frumos si urat, de vechi si nou, de suprapopulat si abandonat
– ca drumul meu pana la serviciu e mai frumos totusi ca al altora
– ca vad mai multi pescarusi intr-o zi decat 90% din populatia Romaniei
– ca desi sunt aproape trei ani de cand am aceeasi ruta inca nu m-am plictisit de ea
si etc etc

Ce am invatat azi este ca nimic pe lumea asta nu e doar frumos sau doar urat. Ca vedem de cele mai multe ori doar partea care ne convine, care ne multumeste, care rezoneaza cu starea noastra de spirit. Ca atunci cand suntem tristi, lumea e urata si daca suntem fericiti, lumea e frumoasa si ea.
Nu, dragii mei, universul asta al nostru e asa cum e… Sa nu intoarcem privirea cand ne doare ceea ce vedem si sa deschidem ochii cu adevarat cand Frumusetea se revarsa peste noi!

Pentru ca nu-i asa, cerul de azi e posomorat, dar e un cer de Primavara oglindit asa chiar si intr-o baltoaca:

I want to thank you
for giving me the best day of my life

...citește mai departe ↑

time, only time

Tind sa cred ca peretii s-au alungit dintr-o data si camera s-a transformat in turn. Visele mele sunt trepte pe care urc fara prea multa energie si vointa in varful lumii. Acolo sus nu se gaseste nimic, poate doar aer, care rarefiat fiind, ma sufoca… Dincolo, jos, n-a mai ramas nimic caci am luat totul

...citește mai departe ↑

plans

de ce sunt doar piatra,
niciodata zid?

de ce sunt doar copac,
niciodata padure?

de ce sunt doar trestie,
niciodata rau?

de ce mai sunt aici
cand exista pretudindeni?

Cateodata lacrimile sunt reci.
De gheata.

...citește mai departe ↑

Duminica sufletului meu

Scriam candva, acum 9 ani, intr-o prima iarna in acest oras,

Ma doare frigul pe strazi
Ma poarta cuvintele-acasa
Privesc trecatorii in ochi
Si ma ninge tacerea lor aspra

Luna atarna pustie
pe-un cer neclintit, ca o toarta
Talpile sangele-si plang
Le-am lovit in nestire de-o piatra

Copacul de langa fereastra
vegheaza cu-o privire de sticla
Lumina dinauntru e stearsa
Si-n noapte pluteste cu frica

Si intru. M-asteapta camara
Cu ganduri ramase acasa
Ma privesc intr-un colt de oglinda
Si ma ninge imaginea aspra.

Ce iarna…
Ce cantec de ninsoare frumoasa…

...citește mai departe ↑