[Piatra Mare] Arcada Șura de Piatră

arcada de sub Șura de Piatră – ‘naltă cât un stat de om mic

Aș putea spune că antrenamentul pentru maratonul montan ce se apropie m-a scos din casă, dar realitatea e că acela e doar un pretext pentru a-mi trezi ideile din latență. Nu că m-aș plictisi pe un traseu pe care am tot fost, la munte e chiar greu să se întâmple asta, dar sunt atâtea de văzut, de căutat, de scormonit, încât lista de mici dorințe îmi pare interminabilă. Că am găsit arcada e doar un semn că mai sunt și altele ce (nu) așteaptă să fie descoperite.

• vineri, 5 iulie 2019, Masivul Piatra Mare
• într-un trekking repejor: Claudia & Gianina
• 13km, 1000m+, 3h20min
• traseu: Dâmbu Morii – ocolire Canion 7 Scări – Cabana Piatra Mare – Șura de Piatră – cabană – Poteca Țiganilor – Dâmbu Morii

Anul trecut am auzit pentru prima oară de această arcadă, de fapt am văzut o poză, și am și căutat-o în prima tură ce s-a întâmplat să fie un trail running solitar (convenabil, nu? asta înseamnă timp berechet de bălăureală). Atunci mi-am încercat norocul prea sus, în zona stâncoasă de dinaintea ieșirii în platou, un loc care mi s-a părut că se pretează mai bine.

De data aceasta, de cum mi-a încolțit în minte să caut din nou arcada, am abordat metoda documentării puțin mai muncite, mai pe scurt, am pus întrebări peste tot pe unde erau poze cu arcada și ghiciți ce, nici acum nu am primit răspuns.

Concluzia e că sunt tot mai puține surse stabile de informații (bloguri) și tot mai multe poze fără „poveste” (ce oricum dispar în serverele facebook-ului și poate nici acolo) sau ascunse (în grupuri de fb care nu sunt accesibile precum forum-urile de odinioară) sau chiar fără stăpân (conturi inactive, abandonate), dar cu toate acestea am reușit să identific zona aproximativă.

Pentru doritori las un track de strava sau o indicație: cum urci spre vârful masivului, un pic mai sus de cabană te lași dreapta spre coada Șurii de Piatră, urmând oricare din multele poteci prin urzici, fără să te cațeri. Dacă dai mai multe ture Șurii de Piatră nu-i pierdere, stânca e cu iz de Piatra Craiului, florile-s mai cu moț, iar Cabana Piatra Mare se vede dintr-un unghi inedit.

Altfel, a fost o tură cu multă vorbărie (ca atunci când se întâlnește Aradul cu Gorjul în Ardeal), cu poze moderat spre puține, cu un aer rece ce cobora dinspre vârf (ascuns în ceață) și o ploaie anunțată pentru ora 15, motiv pentru care ne-am mulțumit cu arcada și cu mini picnicul de sub ea înainte de a face cale-ntoarsă. Aș fi vrut să găsesc și Flori de colț, dar se pare că și aici e nevoie de documentare și de o tură viitoare (nu am găsit dovezi că ar fi – gen pozele altora, dar intuiția îmi zice că sunt).

La final, la ideea genială a Gianinei, am traversat pârâul Șipoaia desculțe, ca apoi să ne spălăm. Un lucru atât de banal, dar care mi-a adus aminte de o senzație uitată: picioare goale în apă rece de munte. Un motiv în plus să „trec pe curat” o plimbare despre care știu că-mi voi aminti cândva cu drag.

cabana Piatra Mare și Șura de Piatră

pe potecuțele din jurul Șurei de Piatră și vederea spre cabană

revenim în poteca turistică și urcăm din nou spre stâncării când iată, se ivește un petec de lumină pe sub podul de piatră

Mă bucur de locuri care există de când lumea și care vor exista și atunci când lumii niciun atom nu-i va aminti de mine?!?
Sau mă bucur de bucuria mea de om ce vede lumina trecând pe sub o arcadă de piatră de parcă n-aș mai fi văzut?!?
Da și da.

„am găsit, în sfârșit, arcada, portalul, podul de piatră sau cum s-o numi. Am și sprijinit-o vreo zece secunde, dar se ține foarte bine și singură”

mic ierbar de iulie cu orhidee și crin de pădure (cele de sus) , dar și cu o parfumată mixandră galbenă și un oacheș Ochiul-boului de munte

pe moment vrei să ieși mai repede, iar când ajungi acasă îi duci deja dorul…