Bucegii in August – pe Cheile Zanoagei Mari

Bucegi - Cheile Zanoagei (Valea Ialomitei)
Trupa lui 8 a papat bine la Cabana Zanoaga cate-o ciorba de vacuta si apoi s-au tot echipat si dezechipat si cu o oarecare intarziere au pornit spre chei – obiectivul numarul 2 al zilei. Traseul se anunta de maxim o ora dus pana la Lacul Scropoasa si cei cu experienta in vizitarea multor altor chei se asteptau la un drum forestier serpuit obraznic printre peretii de stanca de-o parte si de alta.

...citește mai departe ↑

dum spiro – spero! sau Povestea lanturilor

Piatra Craiului - luna
Reveniti in poiana refugiului Spirlea, ne-am asezat la masa de lemn de langa si-am scos cina: un mar verde si putina apa. Soarele apunea incet si doar creasta mai era luminata. Fusesem acolo sus. Acolo sus. Acolo. Stateam asezata la masa si aveam senzatia ca e dimineata si ca urmeaza sa plec la drum. Cam puternic sentimentul ala pentru o senzatie. As mai fi urcat o data si inc-o data!
Simteam mirosul stancii in nari, o simteam imprimata in palme, in mine.

...citește mai departe ↑

Prima zi in Piatra Craiului

Sambata dimineata, devreme, chiar foarte devreme, cu rucsacul in spate si cu sticla de cafea fierbinte in mana m-am prezentat somnoroasa la locul de intalnire. Studiasem hartile de pe internet si aveam asa o idee despre cam ce as vrea sa vad mai ales ca citisem in multe locuri despre frumusetile Pietrei Craiului.
La orele diminetii intram putin in urma soarelui in Zarnesti. Cafeaua se bause cu pofta, micul dejun intr-o poenita langa rau si acum nu ne mai ramasese decat sa cumparam o harta adevarata, o harta pentru care toata lumea ne trimitea la posta ca mai apoi tot ei sa adauge ca e sambata si posta e inchisa. Bun asa!

...citește mai departe ↑

De pe creasta

Piatra Craiului - vedere spre Ciucas

Creasta Pietrei Craiului e de-a dreptul impresionanta: 22 de km cu o latime medie de 1-2m, de o parte si de alta fiind doar haul, prapastia, abruptul. Avand in vedere ca exista refugii primitoare in care se poate ramane peste noapte (evident intr-un sac de dormit), parcurgerea crestei ar putea fi trecuta pe lista obiectivelor celor putin mai indrazneti. Ca merita, asta e de la sine inteles 😉

...citește mai departe ↑

La Om

Ehee, dragii mei, am foarte multe de povestit! Atat de multe incat nu vreau sa incep in seara asta. Trebuie sa las un pic sa se aseze gandurile, impresiile, bucuria, fericirea. Sa facem lucrurile mai domol un pic, mai ardeleneste. Deocamdata nu prea multe imagini, ci drumul in Munte…

...citește mai departe ↑

Florile care-mi vorbesc

Cateodata le-am cules insa doar pe baza unei teorii proprii conform careia niciodata nu trebuie sa le culegi pe toate si asta doar daca sunt destule. Campului trebuie sa-i ramana partea lui. De mult n-am mai cules insa. N-am mai indraznit. Mi-au vorbit atat de frumos incat le-am mangaiat si mi-au fost de-ajuns.

...citește mai departe ↑