Cred că voi rămâne toată viaţa copilul de la ţară rătăcitor prin oraş, care de câte ori poate, fuge în natură şi se bucură de fiecare părticică a ei de parcă în acest fel ar recupera întreg timpul pierdut.
Aşa îmi explic setea şi foamea şi dorul pe care le potolesc doar cu bucuria de a mă putea bucura la nesfârşit, cu o energie ce nu mă mai miră, ce mi se pare nefirească uneori pentru un om mare, şi care-mi aminteşte că fie munte, fie copac sau doar un fir de iarbă, universul se poate deschide de oriunde şi nu e o cutie a Pandorei…
Ce voiam să spun e că deşi atelierul de alpinism mi-a solicitat atenţia şi efortul, mi-am găsit timp de a mă pierde în lumea mea tăcută, de-a aştepta să nu se întâmple nimic, ci poate doar s-aud iarba crescând…
*
nu vreau câmpuri de maci
şi valuri de petale
mi-ajunge o luntre
între maluri egale…
*
tulpini între lumi,
rouă şi soare,
sub genunchi pământul
n-are gânduri amare…
*
uimirea se împarte în două:
firea veche
şi culoarea nouă…
*
nu ochiul poartă taina, ci arcuirea perfectă a pleoapei sale…
când visătorul înfloreşte-un mai din fiecare floare
*
ştiidu-i roadele, adaugi plăcerii şi mai multă aşteptare
* (aici trebuie să spun o poveste)
ani de-a rândul m-am jucat în luncă
de-a săbiile din frunze lungi şi verzi,
dar într-un mai din ele irişi galbeni
au înflorit. Şi săbiile s-au făcut gărzi.
*
un parfum necunoscut e ca un poem citit doar o data: nu-l poţi uita, dar nici nu-l mai poţi reda…
*
de-aş fi câmp, m-aş aurii
sub vântul ce m-ar undui…
*
rădăcinile macină secunde în granitul bătrân
şi peste mii de ani, lanurile vor urca muntele…
*
ne miră câteodată sălbatice culori,
deşi n-am terminat de desluşit verdele…
*
zambiti, va rog!
(specii de gheţişoare, pe care cei mai mulţi le ştiu din cimitire)
*
atât de mică pentr-o dorinţă mare:
nu mă uita…
*
gheţişoarele n-au nevoie de stilist,
ci doar de stâncă…
ai vazut… floarea din umbra?
_______________________
Din aceeași serie…
Albumul foto…
RT-ul lui Andrei
RT-ul lui Florin M.
____________________________________________________