După ploaie. Flori de mai
grădina mamei e un loc miraculos,
un loc în care mă pot pierde ore în șir
deodată cu toate ploile primăverii…
Îmi plac florile de câmp, dar mai ales cele de munte. Le culeg fotografic. Îmi place să le știu denumirile, să le revăd, mă inspiră fragilitatea lor versus condițiile în care cresc. Am o întreagă colecție de flori pe culori, o găsești în meniul blogului.
grădina mamei e un loc miraculos,
un loc în care mă pot pierde ore în șir
deodată cu toate ploile primăverii…
Când topirea zăpezii se face cu stil şi soarele e în trendul vremii, primăvara – croitorul şef – deschide un nou sezon în moda câmpurilor. Nu mă îndoiesc deloc de acest lucru după ce am asistat la o defilare imensă, pe un podium de iarbă moale şi galbenă în muzica unui vânt puţin obraznic, dar care nu a deranjat ţinuta manechinelor:
cele mai frumoase flori!
Aşa am dat şi peste ea, o floare destul de rară, dar care mi-a ieşit în cale: Crucea Voinicului pe numele ei ştiinţific, Hepatica Transsilvanica. Întâlnirea cu pricina a fost în Munţii Mehedinţi, urcând spre cascada Cociului pe la 1 aprilie 2010.
Nu cred că a fost tură pe munte în care să nu văd o genţiană. I-am închinat acest post după ce am cunoscut-o pe dumneaei…
… din Ciucas