Flori de primăvară

flori de primavara

Ierbar fotografic cu cele mai întâlnite flori de primăvară din cadrul florei sălbatice, de la munte până la șes, din februarie până în luna mai.

Cu dedicație pentru iubitorii de natură ce nu încetează niciodată a fi uimiți și bucurați de ceea ce găsesc în plimbările lor, am organizat conținutul în:

  • flori de primăvară protejate prin lege, adesea rarități
  • flori specifice zonei montane (în care primăvara vine adesea mai târziu)
  • flori de primăvară comune pentru toate regiunile geografice

Motivație: florile de primăvară alungă plictiseala

Părerea mea e că plictiseala apare când nu știi ce ai în jur. E valabil mai ales la copii pe care dacă-i duci pe o pajiște fără loc de joacă, o să-ți ceară să plece. Dar dacă le propui să caute ceva anume, ce tu știi, dar ei nu, s-ar putea să se răzgândească.

Inevitabil, plictiseala se aplică și plimbărilor în natură ale adulților, atât de dorite primăvara, când căldura și verdele îmbie la timp petrecut afară. Dar cât timp? De câte ori într-o săptămână, o lună? Să observi florile, copacii, ciupercile, păsările, să le știi pe nume, să le cauți acolo unde le-ai mai găsit și altădată, poate face totul mult mai interactiv.

Și atunci o să-i înțelegi mai bine pe cei care pozează în fiecare an aceleași floricele cu un același entuziasm aparent exagerat. Te asigur că bucuria e cât se poate de genuină, o retrăiesc și eu de fiecare dată: e reîntoarcerea la natură.

*

Dacă nu vei găsi floarea căutată pe această pagină, încearcă și colecția gata aranjată pe culori – Florile munților (peste 740 de specii).

Notă. Denumirile populare diferă de la o zonă la alta, e imposibil să le enumăr pe toate (există dicționar de fitonime pentru asta), o să le folosesc pe cele care le știu sau le-am moștenit din zona mea de baștină (Gorj).

Primăvara flori: Viorea, Ghiocei, Ciuboțica cucului, Podbal, Măseaua ciutei, Crucea voinicului
Primăvara timpuriu poți întâlni: Vioreaua, Ghioceii, Ciuboțica cucului, Podbal, Măseaua ciutei, Crucea voinicului

Flori de primăvară ocrotite prin lege

Nu le culegeți, nu le cumpărați din piețe sau de pe marginea drumului spre a nu-i încuraja pe cei care le vând, nu încercați în zadar să le transplantați acasă – nu sunt plante de grădină și având nevoie de un sol specific, e o chestiune de timp până vor muri.

Aceste plante sunt cuprinse în arealele unor rezervații sau chiar cu protecție la nivel național, dar, din păcate, asta nu înseamnă că le și protejează cu adevărat cineva (cu toate că amenzile sunt de câteva mii de lei).

Le veți întâlni sub diverse denumiri: plante rare, plante aflate pe lista roșie, protejate, ocrotite, monumente ale naturii etc., dar esența este că educația și adevărata protecție se află la fiecare dintre noi!

*

O să încep cu Ghiocelul comun (Galanthus nivalis), ghiocelul sălbatic care, deși n-ați crede după cum se vinde prin piețe sau la colț de stradă, e plantă protejată prin lege. Ca o completare, de când locuiesc în Elveția și văd ghiocei mai peste tot în afara grădinilor – ca păpădiile aproape, realizez cât de rar este la noi.

Într-adevăr, sunt locuri unde-s deși ca iarba, dar vă asigur că sunt doar excepții datorate accesului uman limitat. Tradiția cu buchetele de flori prin piețe și asocierea cu mărțișorul a implicat de-a lungul vremii culesul cu sacoșa, ceea ce nu îi priește defel.

ghiocelul comun (Galanthus nivalis) în Ciucaș
Ghiocelul comun (Galanthus nivalis) în Ciucaș

În România avem trei specii de ghiocei „aparent identice” dar nu și pentru specialiști; pe lângă cel ghiocelul comun existând mult mai rarul Galanthus elwesii (în Carpați) și Galanthus plicatus (în Măcin).

A nu se confunda cu specia numită popular Ghiocei bogați sau luște (Leucojum vernum), sunt specii diferite, dar din aceeași familie. Aceasta din urmă este destul de rară în România, doar în câteva locații, și de asemenea pe lista plantelor pe cale de dispariție (în Alpi am văzut în numeroase locuri, fără să fac efortul de-a-i căuta…).

Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis) iubește dealurile însorite și apare prin martie-aprilie. O veți găsi cel mai probabil în locuri declarate rezervații naturale gen Dealul Lempeș.

Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis)
Rușcuța de primăvară (Adonis vernalis)

Una dintre cele mai vânate flori rare este Laleaua Pestriță (Fritillaria meleagris), tot mai rar întâlnită în zonele mlăștinoase, culeasă până la ultimul fir de precupeții din piețe, smulsă în încercările de a fi mutată în grădină (ambele cazuri des semnalate în Gorj) sau doar periclitată de cei care dând peste ceva frumos nu se pot abține să nu ducă și-acasă. O poză, o sută de poze, ar trebui să fie de-ajuns.

Am scris și o poveste despre cum am găsit-o, o mini aventură de suflet.

Laleaua Pestriță (Fritillaria meleagris)
Laleaua Pestriță sau Floarea de șah (Fritillaria meleagris)

Iubitorii de drumeții se bucură nespus când întâlnesc Dedițel (pl. Dediței) sau Sisinel de munte (Pulsatilla montana). Delicat, pufos și viu colorat, se remarcă imediat pe pajiștile însorite, aride, cu iarbă încă uscată (înflorește prin martie). Există mai multe specii, iar printre locurile unde îl puteți vedea sunt Cozia, Măcin, Tâmpa, Dealul Lempeș, Ceahlău etc. Doar să fiți atenți pe unde pășiți.

Dediței (Pulsatilla sp.)
Dediței (Pulsatilla sp.)
Dedițel alb (Pulsatilla alba) alături de Viorele (Scilla bifolia) și Ochiul Găinii (Primula minima) în Făgăraș
Dedițel alb (Pulsatilla alba) alături de Viorele (Scilla bifolia) și Ochiul Găinii (Primula minima) în Făgăraș, luna mai

Mai timpurie ca ghiocelul (cel puțin pe Tâmpa unde am avut bucuria să o observ ani de-a rândul) este Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica), iubitoare de soluri calcaroase și de păduri neînverzite, deseori inclusă în arealul parcurilor sau rezervațiilor naturale. Are și o surată cu care este mereu confundată, Popâlnic iepuresc (Hepatica nobilis), florile fiind similare diferența făcându-se la frunze.

Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica)
Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica)

Și dacă aspectul său nu diferă prea mult de omoloaga sa de grădină, Narcisa sălbatică (Narcissus radiiflorus) este un bun motiv de rezervație naturală, dar și de sărbători locale în/lângă poienile cu narcise, obiceiuri care îmbină – nefericit – mulțimile de oameni cu protecția plantei.

Crește atât în zone de podiș sau deal, dar și pe munți, la înălțime, în Munții Baiului, Rodnei etc. Înflorirea este prin luna mai, dar o menționez la florile de primăvară tocmai datorită protecției de care are nevoie. Ca fapt divers, căutând Laleaua pe Tâmpa, am dat de Narcisă.

Narcisă sălbatică (Narcissus radiiflorus)
Narcisă sălbatică (Narcissus radiiflorus)

Iedera albă (Daphne blagayana) este una dintre preferatele mele, asta și pentru că am descoperit-o singură în câteva locuri și am fost cucerită de frumusețea și de parfumul ei. E de fapt un arbust pitic, târâtor, discret prin iarba uscată – mie una, parfumul mi-a atras atenția.

Înflorește devreme, de cum topirea zăpezii zvântă solul stâncos, dar florile pot rezista destul de mult până crește vegetația comună. Este declarată monument al naturii. O puteți descoperi în Cozia sau Piatra Mare de exemplu, îngenunchiați să o mirosiți, dar nu uitați că locul ei este acolo sus pe munte.

Iedera albă (Daphne blagayana),
Iedera albă (Daphne blagayana), arbust pitic, târâtor, florile au un parfum puternic și plăcut
Daphne mezereum flori si fructe
Tulichină sau Piperul lupului (Daphne mezereum), arbust pitic, puternic parfumat, de asemenea ocrotit prin lege. L-am întâlnit în multe masive, fire sporadice
Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica)
Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) în Măcin. Consider că nu mai are nevoie de prezentare și nu există scuza de a fi cules din neștiință.
Zambila sălbatică (Hyacinthella leucophaea)
Zambila sălbatică (Hyacinthella leucophaea) pe Dealul Lempeș. Dar am întâlnit-o și sus pe Postăvaru
Rodul Pământului (Arum maculatum)
Rodul Pământului (Arum maculatum) prin păduri de tot felul (aici în Munții Cernei)
Pochivnic Asarum europaeum
Pochivnic (Asarum europaeum) prin păduri mixte (aici în Postăvaru)
Coada vulpii (Asparagus tenuifolius)
Șparanghel sălbatic, Umbra iepurelui, Coada vulpii (Asparagus tenuifolius) periclitată de culesul excesiv în scop decorativ…

Flori de primăvară specifice zonei montane

Sora ghiocelului în zonele de munte și premontane este desigur Brândușa de primăvară (Crocus heuffelianus). Preferă pajiștile alpine și, de obicei înflorește, cum îmi place mie să spun, în urma zăpezii. De aceea chiar și în mai-iunie puteți da de covoare de brândușe, ca în Făgăraș de pildă.

Există și alte specii deosebite, în Dobrogea de exemplu, dar aceasta este cea mai larg răspândită. Norocoșii pot găsi pe pajiștile alpine și câte una albă – un albinos, nu o altă specie.

Brândușa de primăvară (Crocus heuffelianus)
Brândușa de primăvară (Crocus heuffelianus)
Gentiana acaulis si Gentiana verna
Primele Gențiene sau Ghințuri de primăvară, în stânga Gentiana acaulis, iar în dreapta Gentiana verna (Piatra Craiului la altitudine)
Ochiul găinii (Primula minima),
de-ale pajiștii alpine: Ochiul găinii (Primula minima), aici în Bucegi
Captalan (Petasites albus)
Captalan (Petasites albus) preferă zonele umede din pădurile de foioase sau marginile drumurilor (Bucegi, Tâmpa, Piatra Mare etc.)
Captalan roșu, Brustur de râu (Petasites officinalis / P. hybridus)
Captalan roșu, Brustur de râu (Petasites officinalis / P. hybridus) preferă zonele umede de pe malul râurilor
Ciuboțica cucului de munte (Primula elatior)
Ciuboțica cucului de munte (Primula elatior) de un galben pal față de galbenul intens al suratei „oficiale”, Cioboțica cucului (Primula officinalis)
Primulei officinalis Ciuboțica cucului
Ciuboțica cucului (Primula officinalis)

Printre cele timpurii se numără și Spânzul (Helleborus sp.), dar recunosc că doar la munte l-am găsit în varianta sălbatică, până la altitudini de 1600-1800m. Pe vremuri aveam o tufă generoasă în grădină și alte câteva se mai aflau prin cimitir.

Spânz roșu (Helleborus purpurascens)
Spânz roșu (Helleborus purpurascens)
Colțișor (Cardamine bulbifera) și Creasta cocoșului (Dentaria glanduligera)
de prin pădurile premontane: Colțișor (Cardamine bulbifera) și Creasta cocoșului (Dentaria glanduligera)
Măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella)
Măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella), păduri mixte din zona de munte (aici Baiului)
Calcea calului (Caltha palustris)
Calcea calului (Caltha palustris), zone umede, joase din păduri de mixte (aici Bucegi)

Flori de primăvară comune, cu răspândire largă

Deseori am spus că Podbalul (Tussilago farfara) e de fapt prima floare a primăverii. Până să ajungi la pădurea cu ghiocei, îl poți găsi pe marginea șanțului, pe râpe, în general acolo unde pantele dezgolesc pământul. Întâi apar florile, iar mai apoi frunzele cu utilizare largă, mult mai cunoscute (în copilăria mea, se fierbeau și tocau bobocilor de rață).

Podbalul (Tussilago farfara)
Podbalul (Tussilago farfara)

Când ghioceii sunt pe jumătate trecuți, apar Viorelele (Scilla bifolia), de obicei albastre, dar dacă ești destul de norocos poți găsi și albe sau roz. Li se mai spune toporași sau zambile, dar eu cred că termenii sunt numai buni de produs confuzie cu suratele ce chiar se identifică prin aceste nume.

Viorelele albastre si albe (Scilla bifolia)
Viorelele (Scilla bifolia) – cea albă este un albinos, destul de rar întâlnit (în Cozia, în cazul meu)

Toporașii sau Tămâiorii (Viola sp.) sunt floricele cât se poate de comune și de plăcute olfactiv. Pe lângă o largă paletă de nuanțe de mov, mai puteți toporași albi sau, mai rar, galbeni.

Toporașii sau Tămâiorii (Viola sp.)
Toporașii sau Tămâiorii (Viola sp.) pe sub Tâmpa

Toporașii mi-au amintit de altă plantă ce crește în grup, preferând de la pădurile de foioase până la pajiști alpine, unde întinde covorașe alb-liliachii-purpurii: Brebenelul (Corydalis sp.). Cum rădăcina este de tip rizom, culesul nu dăunează prea mult înmulțirii plantei (cum se întâmplă la plantele cu bulb gen ghiocelul, vioreaua), astfel că puteți duce acasă un buchet care va rezista (doar) câteva zile.

Brebenelul (Corydalis sp.)
covor de Brebenei (Corydalis sp.) în pădure de foioase pe Dealul Lempeș
Măseaua Ciutei sau Cocorăi / Cocoșei (Erythronium dens-canis)
Măseaua Ciutei sau Cocorăi / Cocoșei (Erythronium dens-canis) pe Măgura Codlei
Untișor sau Grâușor (Ranunculus ficaria)
Untișor sau Grâușor (Ranunculus ficaria), frecvent în zone umede și umbroase
Allium ursinum Leurda
Leurdă (Allium ursinum)
Saschiu (Vinca Minor)
Saschiu (Vinca Minor) pe sub Tâmpa

Păștițele sau Găinușele (Anemone nemorosa.) sunt prezențe obișnuite prin pădurile de foioase sau mixte, dar și pe pajiștile montane. Au și surate galbene (Anemone ranunculoides)

Păștițele sau Găinușele (Anemone nemorosa)
Păștițele sau Găinușele (Anemone nemorosa) în Piatra Craiului

Cele albe sunt ușor confundabile cu alte floricele, tot Găinușe popular, dar cu totul altă specie, dacă ne luăm după denumirea științifică: Isopyrum thalictroides. Și trebuie să ne luăm. Dacă privim frunzele, diferențele sunt evidente.

Găinușe (Isopyrum thalictroides)
Găinușe (Isopyrum thalictroides) în pădurile Tâmpei
Poroinic sau Untul vacii sau Bujor de câmp (Anacampis morio)
dintre orhideele spontane autohtone, cele mai timpurii: Poroinic sau Untul vacii sau Bujor de câmp (Anacampis morio).
Mercurialis perennis
Breiul de pădure (Mercurialis perennissp.) – frecvent în pădurile de foioase și foarte discret datorită florilor verzi
Stejărel (Veronica sp.)
Stejărel (Veronica sp.) – sunt multe astfel de specii prezente absolut peste tot
Sugel-puturos Lamium purpureum
Larg răspândita, purpurie și banală, Sugel puturos sau P**da țigăncii (Lamium purpureum)
Trei-frați-pătați sau Unghia păsării (Viola sp.)
Trei-frați-pătați sau Unghia păsării (Viola sp.)
Splinuța (Chrysosplenium alternifolium)
păduri de foioase și mixt, zone joase și umede: Splinuța (Chrysosplenium alternifolium)
Bălușcă sau Ceapa Ciorii (Ornithogalum umbellatum)
Bălușcă sau Ceapa Ciorii (Ornithogalum umbellatum)
Ceapa Ciorii (Gagea arvensis)
Ceapa Ciorii (Gagea arvensis)
Pupezele (Lathyrus vernus)
Pupezele (Lathyrus vernus), în pădurile însorite de foioase de la deal sau munte (aici în Cernei prin Leurdă)
nu-ma-uita-padure Myosotis sylvatica
albastru de Nu-mă-uita, aici varianta de pădure (Myosotis sylvatica) în Munții Baiului
Mierea ursului, Plămânărică (Pulmonaria officinalis)
Mierea ursului, Plămânărică (Pulmonaria officinalis)
Piciorul cocoșului (Ranunculus sp.)
una dintre multele specii de Piciorul cocoșului (Ranunculus sp.) în Bucegi
Cucuruz sau Muma pădurii (Lathraea squamaria)
Cucuruz sau Muma pădurii (Lathraea squamaria), o plantă parazită, fără clorofilă (aici Cozia, dar și pe Tâmpa, în Piatra Mare etc.)
Sclipeți sau Cinci-degete (Potentilla sp.)
Sclipeți sau Cinci-degete (Potentilla sp.) pe Tâmpa
Chamaecytisus hirsutus
Drob, din categoria arbuștilor pitici (Chamaecytisus hirsutus.), aici în Subcarpații Gorjului
Cornul flori si fructe Cornus mas
Cornul, un arbust comun (Cornus mas.)

Recapitulare

 


Flori pe culori 

(total 742, ultima actualizare în noiembrie 2023)

26 Comentarii

  • God Bless You Claudia pentru tot ce faci si pentru tot ceea ce esti. Iti doresc sa ai o viata asa frumoasa impreuna cu familia ca florile astea ce le-ai postat si sa te bucuri de Floricica acea micuta de la care stiu ca nu-ti poti lua ochii de pe ea. Cu drag Dave.

  • Dac-as putea transfera ghioceii si nu numai… de pe pagina asta in gradina mea, ar fi cel mai grozav lucru. Stiu eu de ce imi plac florile asa de mult ?

    • Dave, sigur gasesti de cumparat online. Sau poti ruga pe cineva care are (in Montreal am vazut) sa iti dea cateva plantute, apoi se inmultesc singuri 🙂

  • Ce ma bucur de imaginile tale, le voi printa pentru fetitele mele si mergem la plimbare weekendul ce vine la munte 🙂 apoi facem o serie de cartonase si pentru gradinita

    • Eu mă bucur că vă sunt de folos. V-aș sfătui totuși să nu le printați pentru mers la pădure, salvați link-ul la Favorite în telefon și îl accesați la nevoie (fiind imagini color e mai mare consumul).
      Drumeții frumoase cu fetele și spor la identificat!

  • Bună Claudia,
    Foarte frumoase florile (le iubesc pe toate). Felicitări pentru munca depusă ştiu că nu a fost uşor. Am văzut că a fost ziua ta, ce pot să-ţi spun: La mulţi ani cu bucurii! Luna martie este o lună cu multe amintiri frumoase pentru mine, dar de cîţiva ani ,,primesc” numai triteţe. Din 5 martie şi până acum am umblat prin spitale şi eu şi Andrei 🙁 , dar sunt o mare optimistă şi cred că lucrurile se vor aşeza la locul lor.
    Zile frumoase şi cărări însorite!
    Mariana

    • Bună Mariana, îmi pare rău să aud… doar cuvântul spital și mă ia cu fiori, că una-i boala cu care te duci și cine știe cu câte te întorci… Sper că vă faceți bine, dar oricum ar fi, sănătate multă, de ea avem cea mai mare nevoie, restul se rezolvă.
      Să ne-auzim cu bine, te îmbrățișez!

      • Bună Claudia,
        Mulţumesc pentru gîndurile bune!
        Eu am stat internata 4 zile şi să zicem că am scăpat (am avut o intervenţie pe colon) dar la Andrei este de durată :(. Amândoi suntem optimişti, a trecut perioada agitată. M-am externat pe 9 martie, iar pe 11 l-am internat pe Andrei, iar rezultatul analizelor ne-au dat peste cap, dar acum ştim mai multe detalii şi ne-am mai liniştit un pic. A fost dureros pentru noi, eu fiind în convalescenţă, am şi uitat de mine, dragul meu soţ nici nu vreau să-mi imaginez care a fost starea lui, nici nu ieşisem eu bine din spital că a trebuit să-l internam pe Andrei, dar starea lui de sănătate este bună, numai că va trebui monitorizat mai des de aici în colo. Încet, încet ne revenim mai ales că sâmbătă am fost in Piatra Craiului şi ne-am încărcat bateriile :).
        Sănătate maximă vă doresc!

      • Sănătate multă și vouă! Am văzut pozele pe facebook și m-am bucurat că v-ați reluat activitatea de weekend: muntele 🙂

  • Multumim pentru poze si explicatii. Eu de o vreme nu mai culeg flori, doar le pozez. Nu am ajuns in zone cu flori protejate prin lege. Dar retin recomandarile tale. Mi-ar placea si mie sa merg ca tine pe munte.

  • Si mie-mi place sa fac fotografii, nu cunosc denumirea tuturor florilor, ma plimb destul de des prin paduri, v-ar deranja daca v-as trimite fotografii??

    • Mă bucur că vă bucurați de natură. Cât despre fotografii, ce să fac cu ele? Le am și eu pe ale mele 🙂
      Puteți identifica florile fotografiate folosind fie această postare, fie întreaga colecție de Flori unde sunt și clasificate pe culori.
      Spor!

  • Bună! Pe dealurile Abrudului (Jud. Alba) se găsesc, alături de ghioceii obișnuiți, așa-numiții “cocoșei”, care din câte am cercetat sunt de fapt “ghiocei bogați” (luște), denumirea în latină – Leucojum Vernum. Ai auzit despre ei? 🙂 Cătălin.

    • Buna! Am auzit, dar nu i-am întâlnit încă, de aceea nici nu apar în articol… Sper să-mi vină rândul, din păcate nu cresc aproape de Brașov și prin alte părți mai greu cu deplasatul deocamdată.

  • Bună, am gasit întâmplător blogul tau căutând „flori salbatice”. Imi plac toate florile dar acestea cel mai mult. Sunt bucuroasă că acum le știu si numele. Mulțumesc! Te urmăresc.

  • Bună Claudia. Foarte utila și faina postarea ta. Am găsit chiar astăzi o floare pe care nu reușesc sa o identific. Oare ma poți ajuta? Organizarea petalelor este foarte asemănătoare cu cea a unui Iris deschis, însă planta nu ajunge nicidecum la înălțimea irisului de gradina. As fi vrut sa postez aici o fotografie, dar vad ca nu exista aceasta opțiune. Iris sălbatic nu pare sa fie, întrucât pozele de pe net nu se aseamănă. Petalele sunt galbene iar în vârf au foarte puțin mov. As aprecia orice ajutor.

    • Bună, încarcă poza undeva de unde poți să îmi dai link (facebook, google photos). După colorit nu pare să fie din flora spontană de la noi, poate e o specie de grădină care a ajuns pe câmp.

  • Foarte frumoase atât fotografiile, cât și prezentarea:) Cu toate că iubesc natura, nu sunt o persoană care să aibă deocamdată posibilitatea să facă drumeții la munte și fotografiile pe care le-ați realizat sunt precum o gură de aer proaspăt din poienile munților noștri:) Mulțumesc:)

    • Cu mult, mult drag, Irina! Poate muntele e mai greu accesibil, dar orice plimbare e benefică, mai ales acum primăvara, și-ți doresc să ai parte de cărări frumoase și oameni potriviți pentru a explora/bucura de ele!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *