Norii anunta furtuni. Neiscate din senin. Furtuni care sa spele pamantul si care sa indoaie copacii la pamant. Vant si apa dezlantuite impreuna.
Care sa nu-mi grabeasca insa pasii catre adapost.
Care sa nu ma sperie cu tunetele puternice si nici cu fulgerele ce impart cerul in doua.
Visez o furtuna cum n-a mai fost. Ma visez in mijlocul ei netemandu-ma! Sa simt cum ploaia curge prin mine. Sa devin una cu ea! Talpile sa mi se adanceasca in noroi. Si pana Departe sa mai fie mult, inde-ajuns de mult!
Cateodata insa, norii nu anunta nimic. Doar trec si trec si tu te uiti dupa ei lung si te minunezi sau te crispezi, insa ei doar trec… Dorul tau de furtuni e ori copilaresc ori prea esti puternic de unul singur.